În timp ce făceam o bază de supă la o şcoală de bucătari, Petrişor Tănase (da, bucătarul ăla cu mustăcioară pe care l-ai văzut pe la televizor) mi-a povestit de experienţa pe care a avut-o în Africa şi de dimensiunea sărăciei de acolo. Şi mi-a spus că de atunci are o altă idee asupra risipei pe care o facem noi aruncând mâncarea la gunoi şi că foloseşte inclusiv cojile de zarzavat bine spălate pentru a face baza de supă. Şi mi-a transmis şi mie acestă perspectivă asupra risipei, iar acum o dau mai departe.

Pe scurt, sfatul sună aşa: nu arunca NICIODATĂ resturile de zarzavaturi (morcovi, ţelină, pătrunjel, ceapă, etc.) sau de carne crudă (oase, articulaţii, gheare şi copite, piele). Sună greţos? Asta pentru că nu ai văzut încă o fabrică care produce industrial concentrat (pudră, cuburi, etc.) amestecând saci de grăsimi, sare, monoglutamat de sodiu şi legume deshidratate. Ceea ce o să realizezi din aceste nimicuri pe care de altfel le-ai arunca la gunoi o să fie NATURAL şi făcut de TINE. Practic, o să faci exact ceea ce fac cele mai bune şi mai serioase restaurante din lume. Și în plus, vei folosi deja ce ai în casă și nu vei mai cheltui alți bani pe concentratele din magazin.

Foloseşte-le pentru a face o bază de supă, din care poţi prepara imediat, peste o săptămână sau o lună, o ciorbă, un sos sau aproape orice mâncare, de la o tocăniţă la un pilaf.

Ce să faci

Există şase tipuri de bază de supă pe care le poţi face:

1. Legume (care se face doar din zarzavaturi). Se poate folosi aproape la orice fel mâncare.
2. Ciuperci (se face din zarzavaturi şi resturi de ciuperci). Se utilizează pentru supe şi mâncăruri de ciuperci.
3. Pui (se realizează din zarzavaturi şi resturi de carne de pui). Se utilizează pentru supe şi mâncăruri pe bază de carne de pasăre, peşte sau porc.
4. Vită (se produce din zarzavaturi şi resturi de carne de vită). Se foloseşte pentru supe şi mâncăruri pe bază de porc, vită, oaie, capră sau vânat.
5. Peşte (se face din zarzavaturi şi resturi de peşte: cozi, capete, oase rezultate după filetare) şi se utilizează pentru preparate pe bază de peşte şi/sau fructe de mare.
6. Porc. Se face rar şi doar pentru produse specifice deoarece carnea de porc este grasă. Se poate utiliza, după degresare, pentru a realiza mâncăruri pe bază de carne de porc.

Specialiştii fac şi baze din alte cărnuri rare, cum sunt cele de vânat, dar dacă eşti un specialist deja ştii tot ce trebuie să faci:)

Cum să începi

• Spală bine, folosind o perie, zarzavaturile înainte de a le curăţa. Astfel o să poţi folosi şi cojile. Pune deoparte tot ce nu este murdar, pătat, cu urme de putrezire.
• Nu arunca zarzavaturile zbârcite şi deshidratate.
• Pune deoparte cojile şi resturile de morovi, ţelină, pătrunjel, ceapă, etc.
• Păstrează oasele, resturile de piele, articulaţii, gheare, etc.
• Nu amesteca tipurile de carne între ele.
• Dacă nu ai suficiente zarzavaturi pentru a merita să faci o supă, păstrează-le în frigider sau congelator până ai destule pentru a face o bază.
• Fă pungi cu resturile de carne şi păstrează-le în congelator până le vei utiliza pentru a face baza de supă.

Cum să le prepari

Baza de legume. Pune la fiert morcovi, albitură (ţelină, pătrunjel, păstârnac) sau tulpină de ţelină şi ceapă. În mod normal pentru 1 kilogram de morcov se pune între un sfert şi o jumătate de kilogram de albitură şi o ceapă mare (păstraţi ultima coajă a cepei, o să dea o culoare galbenă, plăcută supei!). Zarzavaturile se pun la fiert în apă rece. Cantitatea de apă variază în funcţie de timpul de fierbere şi de concentraţia dorită. De exemplu, pentru 1,5 kilograme de zarzavat poţi pune 8 litri de apă. Fierbeţi la foc mic, şi culegeţi spuma care se formează la suprafaţă şi care va tulbura supa. După 15 minute adăugaţi 1 lingură de sare (mai poţi adăuga la final), 1 linguriţă de boabe de piper şi 2-3 foi de dafin. După alte 15 minute poţi lua oala de pe foc şi strecura supa. Din puţină supă şi resturile de legume la care adaugi un cartof fiert şi puţină pastă de tomate poţi face o cremă de legume. Restul de supă se asezonează cu sare după gust şi se foloseşte pentru mâncăruri pe bază de carne de pui. Pentru un plus de gust zarzavaturile se pot sota înainte de fierbere în puţin ulei (preferabil de măsline). Opţional, pentru un plus de aciditate, se adaugă 1-2 frunze de varză sau 1-2 roşii cu tot cu coajă.

Baza de pui. Se face în mare ca şi cea de legume (cu aceleaşi cantităţi de apă şi zarzavaturi) însă se începe cu carnea. Se spală bine resturile de piele şi se pun la fiert în apă rece la foc mic. Pentru a nu se tulbura, se va fierbe la foc mic şi se va culege și arunca constant spuma formată la suprafaţă. După 20 minute de când a început să fiarbă, se adaugă zarzavaturile, foile de dafin, boabele de piper şi 2 linguri de sare. Cam într-o oră (de la începutul fierberii), baza de supă este gata. Se degresează (se culege grăsimea de la suprafaţă cu o lingură, o poţi folosi pentru un pilaf de pui), se strecoară şi se foloseşte pe loc sau se păstrează pentru mai târziu. Din resturile de carne fiartă şi zarzavaturi alese cu grijă poţi face o cremă de pui. Sau poţi alege carnea şi zarzavatul şi să fierbi puţină fidea ca să faci o supă de pui.

Baza de ciuperci. Se face identic cu cea de legume, însă la cantitatea de zarzavaturi se folosesc tot pe atâtea ciuperci (codiţe). Ciupercile se pun la fiert în acelaşi timp cu boabele de piper şi foile de dafin. După fierbere, poţi folosi ciupercile pentru a face o cremă.

Baza de vită. Se face la fel ca şi cea de pui, însă carnea se fierbe mai mult cu minim o jumătate de oră. Zarzavaturile, sarea, foile de dafin şi boabele de piper se pun când carnea a fiert de jumătate. Din bucăţele de carne, zarzavat şi tăieţei poţi face imediat o supă de vită.

Baza de porc. Se face identic cu cea de vită.

Baza de peşte (fumet).  Spre deosebire de cele din carne, pentru acestă supă resturile de peşte se pun la finalul fierberii. La cantităţile de zarzavat de la supa de legume, când legumele sunt aproape fierte, se adaugă 1-2 kilograme resturi de peşte, un pahar de vin alb sec, 2-3 căţei de usturoi cu tot cu coajă. Se spumeşte şi se mai fierbe maxim 20 de minute. La acestă supa se pot adăuga şi resturi de creveţi, care vor da un gust deosebit. Se strecoară şi se foloseşte după preferinţă. Poţi face imediat o supă de peşte.

Sfaturi generale

• Rumenirea cărnii de pui sau vită înainte de fierbere o să dea o culoare mai închisă supei şi e ideală pentru sosuri.
• Concentraţia bazelor de supă creşte proporţional cu timpul de fierbere şi în urma procesului de evaporare.
• Pentru a degresa supa mai uşor o poţi lăsa să se răcescă în frigider (în frigider, după ce s-a răcit suficient afară). Grăsimea se va solidifica la suprafaţă şi o să fie uşor de îndepărtat. Poţi să o folosești ulterior la gătit, în special în pilafuri sau tocăniţe.
• Nu tulbura supa. La fundul oalei există tot timpul riscul de a avea resturi fine care vor compromite întreaga supă. Încearcă să strecori uşor supa şi, eventul, să nu folosești partea finală.

Cum să o păstrezi

Bazele de supă se păstrează în frigider pentru câteva zile (maxim o săptămână) însă cel mai bine în congelator (până la şase luni). De preferat, se pun în cutii (de iaurt, de exemplu) pentru a le putea folosi imediat (se pot pune la fiert congelate). Pentru a reduce spaţiul necesar congelării, poţi fierbe încă o oră supa, după strecurare, pentru a o face mai concentrată dar mai redusă ca volum.

Cum să o foloseşti

Bazele de supă se folosesc la aproape orice fel de mâncare sărat (supe, sosuri de paste, pilafuri şi risotto, tocăniţe, sosuri de fripturi,etc.), pentru a intensifica gustul mâncării. Atenţie la catitatea de sare din reţetă, pentru că baza de supă vine cu propria salinitate.

Supele de legume sau de pui sunt cvasi-universale, se folosesc la aproape orice supă, ciorbă, mâncare pe bază de orez (pilaf, risotto, paella), ciulama.

Supa de vită se folosește la mâncărurile cu gust mai intens, de cărnuri roşii (vită, oaie, vânat). La supe, gulaş, sosuri de fripturi.

Bazele de peşte se folosesc pentru supe, sosuri, risotto-uri de peşte sau de fructe de mare.

Ai o casă, un apartament sau doar o cameră care stă degeaba? Îţi place să cunoşti oameni noi? Poate nu ar strica să te gândeşti să faci nişte bani. Şi nu puţini. 10, 15, 20 de euro pe zi sau mai mult. Depinde unde şi cum ştii să o gestionezi. Ca să-ţi faci o idee, unii trăiesc doar din asta. Şi pentru asta nu trebuie să-ţi “agăţi” clienţii pe peron ca cei care închiriază apartamente pe litoral sau în staţiunile montane. Îţi explicăm pas cu pas ce şi cum să faci pentru ca să începi corect pentru a câștiga bani cu Airbnb.

Ce este Airbnb?

Airbnb este o platformă online cu opțiuni de cazare neconvenționale, altele decât hotelurile și pensiunile turistice. Adică și fel de a câștiga bani pentru cei care vor să închirieze o cameră, un apartament sau o casă pentru turiști. Practic, această platformă online conectează turiștii (toți cei care caută cazare mai ieftină sau mai deosebită) cu gazdele (toți cei care au de oferit spre închiriere ceva de la o cameră la un castel). Plățile se fac prin Airbnb, care își păstrează un comision atât de la turist cât și de la gazdă. Airbnb este cel mai mare jucător de acest tip pe piață, prezent în peste 190 de țări și cu peste 60,000,000 de turiști ca clienți.

Publică-ți spațiul de închiriat pe Airbnb

Acesta este primul pas pe care trebuie să îl faci ca să fii prezent în baza de date a Airbnb. Dar pentru a începe bine și corect, trebuie să îți fie clar:

• ce poți oferi spre închiriere: o cameră din locuința ta, toată locuința sau o altă locuință (casă de vacanță, casa de la țară, etc). Dacă oferi doar o cameră în locuinţa ta, ce poţi oferi în plus: spaţiu pentru lăsat lucrurile de valoare care să se închidă, baie separată, acces la alte spaţii comune (dacă vor acces la bucătărie pentru a găti), internet, mic dejun, etc.
• ce flux de turiști există în localitatea în care este locuința de închiriat: aici vorbim de turiști români sau străini. Dacă locuiești într-un oraş mare sau pe lângă el, probabilitatea de a închiria mai des locuinţa este mai mare. De asemenea, dacă locuieşti lângă un obiectiv turistic important (mănăstiri, rezervaţii naturale, castele, etc) este iar un atu.
• ce oferă împrejurimile: dacă se pot face excursii în apropiere, dacă există supermarketuri şi restaurante, dacă există parcuri, etc
• dacă este un loc potrivit pentru copii: dacă au loc pentru pătuţ, dacă există spaţiile periculoase (scări, mobilă cu sticlă, colţuri ascuţite, etc) şi dacă se pot securiza, etc
• dacă accepţi animale de companie: trebuie să specifici de la bun început dacă accepţi sau nu animale de companie şi dacă da, în ce condiţii (număr maxim, talie, etc).
• ce şi cât poţi gestiona: nu uita că mulţi din turiştii care îţi vor călca pragul vor scrie pe Airbnb cum a fost experienţa lor. Notorietatea se câştigă greu, dar cu cât ai mai multe păreri pozitive cu atât îţi cresc şansele să închiriezi mai repede. Aşa că gândeşte-te bine ce poţi gestiona ca să oferi servicii cât mai bune. Dacă ai un serviciu care te ţine ocupat toată ziua, cel mai bine este să te orientezi să închiriezi doar la sfârşit de săptămână. Dacă totuşi vrei să ai şi turişti în timpul săptămânii, pregăteşte un material explicativ cu ce pot face turiştii, numărul de telefon la care te pot suna sau îţi pot trimite mesaje în caz de urgenţă, hărţi, etc.
• şi nu în ultimul rând, partea de limbă engleză: Airbnb oferă posibilitatea alegerii unei limbi, alta decât engleză, dar româna nu este pe listă. Aşa că va trebui să publici anunţul în engleză. Dacă nu vorbeşti engleză, caută un prieten care să te ajute. Important este să te gândeşti şi la cum te vei înţelege cu turiştii când vin.

După ce ai stabilit cele de mai sus, aruncă un ochi pe Airbnb. Selectează localitatea ta şi studiază cu atenţie celelalte locuinţe care sunt deja publicate. Verifică ce opinii au primit şi notează-ţi care sunt cele mai apreciate lucruri de turişti, dar şi care sunt cele mai dese probleme pe care turiştii le semnalează. De asemenea, nu uita să verifici preţurile în funcţie de ce oferă fiecare pentru a putea să îţi stabileşti un preţ adecvat.

Şi acum să trecem un pic prin partea de anunţ propriu-zis şi care sunt elementele esenţiale:

• Titlul. Alege un titlu care să atragă atenţia dar care să fie şi explicit. De exemplu: “Apartament luminos şi spaţios de 2 camere, central”. În titlu nu trebuie să specifici numele localităţii pentru că turiştii ajung la anunţul tău după ce au selectat în prealabil localitatea, dar e bine să o specifici dacă eşti în afara oraşului.
• Descrierea. Trebuie să fie clară, interesantă şi, mai ales, onestă. Specifică tot ce oferi cât mai detaliat, dar nu uita că turiştii vor veni cu aşteptări atunci când citesc anunţul tău. Dacă oferi internet wifi, asigură-te că ruterul funcţionează cum trebuie, că au acces la parolă, că îşi pot conecta mai multe aparate, etc. Dacă au acces la bucătărie pentru a găti, specifică exact ce le pui la dispoziţie: aragaz, oale, ustensile, etc. Ideal ar fi să te gândeşti la un discriminator, ceva unic sau puţin întâlnit. De exemplu, le poţi oferi maşina ta pentru o zi ca să facă o excursie în apropiere. Sau un anumit tip de mâncare la mic dejun (fără gluten, vegetariană, etc). Sau un tur de oraş în care să le explici ce pot face şi ce pot vizita.
• Fotografiile. Aici vei vedea cu ochii tăi că pe Airbnb anunţurile care te atrag cel mai mult sunt cele care au fotografii reuşite, bine luminate, cu camerele de închiriat. Fă fotografii în timpul zilei, cu lumină naturală şi alege-le pe cele mai reuşite în care se văd detaliile cât mai clar.
• Regulile casei. Fiecare gazdă publică în anunţ şi regulile casei astfel încât turiştii să ştie la ce te aştepţi şi care sunt limitele. Aici trebuie să ai în vedere atât aşteptările tale (nu vrei ca la final să rămâi cu casa distrusă), dar şi cele ale vecinilor (dacă este un bloc liniştit, să specifici orele de linişte, etc). Specifică clar dacă se poate fuma, dacă turiştii trebuie să se ocupe de ceva (să ude plantele, etc), numărul maxim de persoane care se pot caza, etc.
• Profilul. Crează-ţi un profit cât mai detaliat şi transparent. Turiştii vor avea mai multă încredere şi vor şti la ce fel de gazdă să se aştepte.
• Preţul. Foarte important aspect atunci când turistul alege, preţul trebuie stalibit în funcţie de locaţie şi de ce oferi. Aşa cum specificam mai sus, verifică ce preţuri sunt în zona ta pentru camere/locuinţe asemănătoare. Dacă deja sunt multe proprietăţi listate, poţi alege să oferi un preţ mai mic la început ca să “spargi” piaţa. Nu uita să iei în calcul şi comisionul pe care îl va opri Airbnb şi cheltuielile pe care le generează turiştii (materiale pentru curăţenie, alimente în cazul în care oferi mic dejun, etc).

La ce să te aştepţi

Airbnb are multe avantaje faţă de site-urile similare care au apărut după. În primul rând îţi permite să oferi spre închiriere o singură cameră şi nu toată locuinţa. În al doilea rând, fiind foarte popular, îţi asigură vizibilitatea anunţului tău fară ca tu să depui eforturi suplimentare. Tot ce trebuie să faci este să publici un anunţ “ca la carte” după sfaturile de mai sus. Dar, evident, banii nu se fac uşor, e nevoie şi de muncă dar şi de planificare inteligentă.

• Alocă timp. După publicarea anunţului, vei începe să primeşti cereri de cazare. Ca Airbnb să nu te penalizeze, trebuie să răspunzi în maxim 24 de ore. Poţi selecta pe cine decizi să primeşti ca oaspete în funcţie de descrierea pe care o trimit turiştii, dar nu uita că dacă refuzi prea multe cereri deşi proprietatea este disponibilă, Airbnb va reduce din punctajul tău final. După ce ai stabilit cine va veni să se cazeze, asigură-te că aloci suficient timp pentru a stabili cu oaspeţii unde vă întâlniţi, cum intră în posesia cheilor, unde parchează şi alte informaţii esenţiale.
• Actualizează calendarul. Pentru a nu pierde timp cu răspunsurile la cererile de cazare, actualizează calendarul pe Airbnb cu datele în care proprietatea ta deja este închiriată.
• Curăţenia. Factor foarte important pentru turişti, curăţenia trebuie să fie o prioritate pentru tine ca gazdă. Nu te baza pe faptul că turiştii vor lăsa casa curată, ci organizează-te ca să poţi face o curăţenie generală înainte de a veni ceilalţi oaspeţi. Multe gazde cer o taxă specială pentru curăţenie, pe lângă preţul cazării, care se aplică o singură dată îndiferent de numărul de nopţi de cazare.
• Riscuri. Evident există şi riscul de a da peste oameni care nu sunt nici politicoşi, nici normali. Au existat cazuri pe Airbnb în care gazdele s-au confruntat cu lucruri ieşite din comun: o casă distrusă în urma unei petreceri, turişti care au schimbat yala şi nu mai doreau să plece, etc. Airbnb a introdus o politică de despăgubire a gazdelor pentru situaţii excepţionale. În cazul în care întâmpini probleme, poţi lua legătura cu cei de la Airbnb şi discuta ce se poate face.
  Vei vedea că există proprietăţi unde gazdele solicită o garanţie de la turişti care se returnează integral după plecarea acestora în cazul în care nu există daune.  Probabil  În funcţie de ce ai în casă (valoarea mobilei, a electrocasnicelor, etc), calculează şi tu valoarea garanţiei pe care o vei solicita. Acest lucru îi face şi pe turişti să fie atenţi cu lucurile tale şi te linişteşte şi pe tine.
  Un alt risc îl reprezintă partea legală cu care te poţi confrunta, având în vedere că acest tip de închiriere este unul în afara sistemului turistic. Pe lângă partea de taxe care nu se plătesc (Airbnb a fost dat în judecată în mai multe ţări de către asociaţiile hoteliere fără succes, însă), un alt risc îl reprezintă subînchirierea în cazul în care scoţi la închiriere o proprietate care nu îţi aparţine. Asigură-te că în contractul de chirie pe care l-ai semnat cu proprietarul nu se specifică faptul că nu poţi subînchiria.

Ce poţi face în plus

Ca gazdă, obiectivul tău trebuie să fie să primeşti cât mai multe opinii pozitive pe Airbnb pentru ca proprietatea ta să fie afişată printre primele din oraşul tău.

Fii disponibil şi oferă-le oapeţilor tăi toate informaţiile de care au nevoie, atât înainte de a ajunge la destinaţie cât şi pe timpul şederii. Turiştii vor aprecia acest aspect.

Oferă tot ce ai prezentat în anunţ iar dacă intervine ceva (se strică ruterul şi nu există internet, de exemplu), asigură-te că îi informezi din timp cu scuzele de rigoare.

Oferă şi lucruri extra care să te scoată în evidenţă aşa cum am specificat mai sus, astfel încât turiştii să rămână cu o experienţă memorabilă.

Una dintre cele mai dezechilibrate cheltuieli dintr-o gospodărie, care poate varia foarte mult de la lună la lună (spre deosebire de restul cheltuielilor – curent, gaze, telefon, etc. – care sunt relativ constante), este cea în produse alimentare. Iar pâinea, alimentul pe care îl cumpărăm cel mai frecvent, este  pe lista celor care se risipesc cu uşurinţă. Ia să vedem ce putem face cu pâinea veche astfel încât să o valorificăm la maxim. Pentru că există suficiente motive pentru a nu arunca pâinea niciodată. Foloseşte-le!

Crutoane. Taie pâinea în cuburi cu latura de aproximativ 1 centimetru. Stropeşte cuburile de pâine cu 2-3 linguri de  ulei (de preferabil de măsline), puţină sare şi piper negru proaspăt măcinat. Opţional, poţi amesteca uleiul cu un căţel de usturoi făcut pastă cu ajutorul latului de la cuţit pe tocător. Pune cuburile pe hârtie de copt într-o tavă şi introdu-le în cuptorul încălzit la 170 de grade (temperatură medie) pentru 8-10 minute. Scutură tava din când în când pentru a se pătrunde uniform. Lasă-le să se răcească şi păstrează-le într-o pungă până la servire. Le poţi servi cu supe creme sau chiar pentru a adăuga consistenţă unei salate.

Pesmet. Foarte simplu şi versatil, pesmetul reprezintă soluţia finală pentru o pâine veche. Taie pâinea felii şi pune-o pe un şervet uscat sau pe o tavă pe un dulap din bucătărie pentru câteva zile (cam o săptămână) până se deshidratează complet. Când este perfect uscată (trebuie să fie uscată, casantă şi sfărâmicioasă), bagă pâinea în blender sau mixerul de bucătărie şi piseaz-o mărunt. Se poate obţine şi manual, prin presarea cu un corp dur într-un şervet de bucătărie curat. Păstrează pesmetul într-un borcan bine închis pentru a nu se umezi.

Ce poţi face cu pesmetul? Îl poţi utiliza ca atare  în

• şniţele şi pané-uri
• supă de pesmet
• papanaşi de brânză dulce sau găluşte cu prune

Poţi să-l utilizezi pentru îngroşarea supelor sau să realizezi un sos. Adaugă-l sosului verde de pătrunjel pentru a obţine mai multă consistenţă. Sau aromează-l cu pudră de usturoi şi pătrunjel tocat şi presară-l peste reţetele gratinate pentru a le da un plus crocant.

Chiftele. Din carne roşie sau de pasăre, reuşita chiftelelor este  direct legată de existenţa unor felii de pâine veche.

Panzanella. Poţi încerca o salată toscană. Adaugă bucăţi rupte de pâine în salată, alături de roşii, castraveţi, ceapă şi măsline, ideal şi câteva frunze de busuioc. Stropeşte totul cu ulei de măsline şi oţet din vin sau zeamă de lămâie. Pâinea o să absoarbă tot ce are mai bun această salată şi îi va da consistenţă.

Gazpacho. O clasică a bucătăriei spaniole, această supă rece e ideală în lunile de vară iar consistenţa ei depinde de prezenţa câtorva felii de pâine veche. Reţeta aici.

French toast (pâine prăjită în ou). Când nu mai ai nicio idee, pâinea prăjită în ou rămâne o posibilitate mereu la îndemână. Bate ouăle cu câtva linguri de lapte şi un strop de sare. Lasă feliile de pâine să absoarbă amestecul de lapte cu ou câteva secunde după care le poţi frige în ulei încins. Se servesc ca atare sau cu dulceaţă. Sau miere şi un strop de scorţişoară…

Budincă de pâine. Cuburi de pâine veche, lapte, ouă, stafide sau ciocolată. Cam de asta ai nevoie pentru a face această delicatesă. Vezi cum se face aici.

Prăjitura săracului. Dacă vrei ceva mai elaborat, poţi încerca să faci prăjitură veneţiană care se produce tradiţional din pâine veche. Vezi aici reţeta de prăjitura săracului.

Hrană pentru animale. Dacă ai animale în şi pe lângă casă ştii deja ce le place. Hamsterii, iepurii, găinile şi alte păsări de curte, porcii şi chiar vacile sunt mari iubitori de pâine. Însă le poţi folosi împreună cu copiii pentru a da de mâncare porumbeilor, raţelor sau peştilor din parcuri.

Coşuri de cumpărături pline, înghesuiala şi numărul mare de supermarketuri şi hipermarketuri cu program de funcţionare prelungit sunt semne clare de consumerism. Dar cât cheltuim cu adevărat pe mâncare şi care sunt semnele că cheltuim prea mult?

În iulie 2015, Ziarul Financiar publica un rezumat al unui studiu din care reieşea că românii cheltuie pe mâncare în medie 107 euro pe lună, ceea ce ar reprezenta 28% din venitul mediu lunar. Această sumă este peste media din Cehia, Polonia şi Ungaria, deşi aceste ţări au salarii medii lunare mai mari.

Dacă unul din cele 3 semne de mai jos îţi dau de gândit, înseamnă că cheltui prea mult (mai multe decât ceilalţi români) pe mâncare şi trebuie să faci nişte schimbări.

1. Cheltuielile tale lunare cu mâncare depăşesc media
   Primul pas este să ţii cont de cât cheltui pe mâncare într-o lună. Adună toate bonurile şi notează toate cheltuielile mari şi mici, atât vizitele la supermarketuri cât şi ce ţi-ai luat de la chioşc. Nu uita de mesele în oraş. La sfârşitul lunii adună tot şi vezi dacă eşti mult peste media de care am menţionat mai sus. Ca să nu renunţi după câteva zile, poţi apela la o aplicaţie pentru mobil (de exemplu: Manager de cheltuieli) în care poţi introduce cheltuielile pe loc iar la sfârşitul lunii să faci totalul.
   Dacă salariul tău depăşeşte cu mult salariul mediu lunar din România, raportează-te la procent. În cazul în care cheltuielile cu mâncarea depăşesc 25-30% înseamnă că cheltui prea mult.
2. Cheltui mai mult pe mesele în oraş decât pe cumpărături pentru acasă
   Un alt indicator important este cât cheltui pe mesele la restaurant. Ştim că o masă în oraş, într-un restaurant mediu, costă mai mult decât dacă ai găti acasă, iar motivele pentru care alegem să mâncăm la restaurant pot fi diverse. Dar, dacă din suma totală alocată lunar pentru mâncare, procentul pe mesele în oraş este mai mare decât cel cu cheltuielile pentru alimente înseamnă că cheltui prea mult pe mâncare.
3. Arunci prea multă mâncare
   Iată un semn clar că nu eşti organizat şi cumperi mai mult decât consumi. Dacă arunci mâncare gătită sau alimente expirate din frigider, înseamnă că cheltui prea mult pe mâncare. Soluţia este să planifici ce vei găti şi să pleci la cumpărături cu o listă bine făcută. Vezi aici cum să cumperi inteligent doar ce ai nevoie.

De ce este important să avem un buget pentru chelltuieli alimentare echilibrat? Pentru că dacă restul cheltuielilor lunare sunt greu de redus peste noapte, în cazuri de necesitate, când avem nevoie să facem economii, banii risipiţi pe alimente cumpărate inutil sunt cel mai la îndemână de economisit.

Vezi şi cum să-ţi reduci factura de curent la jumătate.

Medicii stomatologi ne recomandă să ne schimbăm periuţele de dinţi o dată la 3 luni de zile. Asta înseamnă patru periuţe de dinţi anual pentru fiecare membru al familiei. Adică 12 periuţe pentru o familie de trei persoane… În zece ani 120 de periuţe. Pare o cheltuială copleşitoare la prima vedere însă, prin prisma utilităţii lor ulterioare, periuţele de dinţi pot fi mult mai mult şi mai divers valorificate după utilizarea lor iniţială asfel încât banii investiţi în ele să se transforme într-o investiţie inteligentă. În plus, folosindu-le pentru mai mult timp, reciclăm şi reducem cantitatea de plastic aruncată.

Înainte de a le reutiliza primul lucru pe care trebuie să-l facem e să le spălăm şi dezinfectăm bine. Le putem spăla cu detergent de vase şi clăti cu clor diluat în apă sau cu oţet. Depunerile persistente de pastă de dinţi se îndepărtează după ce am lăsat periuţele la înmuiat în apă cu detergent peste noapte. A doua zi le spălăm frecând două periuţe între ele. După spălare şi dezinfectare este ideal să marchezi periuţele (cu nume sau culori) şi să le păstrezi separat, în funcţie de utilizarea lor, alături de detergenţii sau soluţiie pe care le vei utiliza cu ele. Pentru că, aşa cu o să vedem, utilizările sunt foarte variate. Şi, evident, nu vrem  să folosim periuţa cu care spălăm vasul wc pentru a curăţa strecurătorile…

Pentru spălat

Curăţenie generală

• rosturile faianţei şi gresiei
  Sunt primele care îţi vin în minte când e vorba de îndepărtat murdăria din spaţii înguste, dificil de curăţat. Foloseşte periuţa de dinţi veche împreună cu detergent de vase pentru a curăţa rosturile inestetice. Dacă e cazul să îndepărtaezi petele persistente, utilizează o pastă abrazivă făcută din bicarbonat de sodiu şi puţină apă.
• marginile chiuvetei
  Marginile chiuvete, în special unde se îmbină cu restul elementelor de mobilier, sunt greu de îndepărtat fără ajutorul unei perii care să pătrundă în spaţiile înguste. Foloseşte periuţa de dinţi pentru a îndepărta murdăria.
• vasul w.c.
  Curbele pe care le prezintă marginea vasului de w.c. in interior se pot curăţa cu ajutorul unei periuţe de dinţi. Marchează şi păstrează periuţa cu care cureţi vasul w.c. împreună cu detergenţii de baie pentru a nu o confunda.
• robineţii
  Îmbinările robineţilor se curăţă tot cu ajutorul unei periuţe de dinţi. Utilizează bicarbonat pentru a curăţa această parte a instalaţiilor sanitare.  Clăteşte cu oţet pentru a preveni formarea calcarului.
• marginile geamurilor
  Marginile geamurilor, în special a tâmplăriilor din P.V.C., necesită curăţarea constantă pentru a evita depunerile persistente, formarea mucegaiului şi deformarea lor în timp. Cu ajutorul unei periuţe de dinţi poţi curăţa şanţurile tâmplăriei.
• argintăria sau monedele
  Vasele şi lingurile din argint se curăţă cu ajutorul periuţei de dinţi, la fel şi monedele ruginite sau pătate, care se freacă cu puţin bicarbonat sau chiar cu pastă de dinţi.
• filtrele de la hotă
  Se curăţă cel mai bine cu ajutorul periuţei de dinţi.

Bucătărie

• garniturile frigiderelor şi ale cuptorului
  Se curăţă cu uşurinţă dacă folosim o periuţă de dinţi veche şi detergent.
• robotul de bucătărie şi blenderul
  În special baza lui, în care se află motorul, este greu de curăţat fără noua ta prietenă, periuţa de dinţi refolosită.
• strecurătorile
  Alături de site, sunt dificil de curăţat fără o perie. Marginile găurilor acumulează cu uşurinţă murdărie şi mucegai. Foloseşte o periuţă de dinţi, apă caldă şi detergent pentru a îndepărta murdăria.
• răzătoarea
  Răzătoarea universale dar, mai ales, cea de usturoi sunt aproape imposibil de curăţat fără o perie cu mâner lung. O să apreciezi ce poate să facă periuţa când e vorba de curăţarea lor.
• desfăcătorul de conserve
  Aflat pe lista celor mai murdare lucruri din bucătărie, se curăţă greu din cauza unghiurilor şi articulaţiilor sale complicate. Foloseşte periuţa de dinţi şi detergent pentru a îndepărta murdăria lipită de el.
• biberoane
  Sticlele de lapte ale bebeluşilor sunt greu de curăţat din cauza unghiurilor şi dimensiunilor. Foloseşte periuţa de dinţie pentru a le curăţa. Inclusiv filetul.
  Vezi aici unde se ascunde murdăria în bucătărie.
• splălat rădăcinoase
  Pentru a spăla bine rădăcinoasele (morcovi, pătrunjel, păstârnac şi, în special, rădăcina de ţelină) dar şi cartofii foloseşte periuţa de dinţi.

Curăţat (uscat) sau gresat

• tastatura
  Dacă mânânci în timp ce lucrezi la calculator (evident că o faci!), atunci ştii când de enervante sunt firimiturile care cad între taste. Păstrează o periuţă veche la îndemână (chiar în suportul de pixuri de pe birou), pentru a scoate firimiturile din tastatură.
• jaluzelele
  Lamelele jaluzelelor orizontale sunt mari “iubitoare de praf”. Îndepărtează praful de pe ele cu ajutorul unei periuţe de dinţi.
• curăţat foenul
  Aparatul de uscat părul acumulează praf şi scame pe margine (pe unde aparatul aspiră aer). Curăţă constant marginile aparatului cu o periuţă de dinţi.
• aspiratorul
  Filtrul aspiratorului este greu de curăţat. Foloseşte o periuţă pentru a îndepărta praful tasat pe el. În plus, poţi folosi periuţa de dinţi pentru a îndepărta murdăria din furtunul striat al aspiratorului. Nu o să-ţi vă vină să crezi câtă mizerie poate acumula aparatul de curăţat…
• marginile mochetei
  Îmbinările mochetei cu plinta, colţurile şi muchiile se curăţă greu fără să foloseşti o periuţă de dinţi. Coada ei o să te ajute să ajunge şi în colţurile mai îndepărtate.
• chederul maşinii
  Garnitura de la uşile şi portbagajul autoturismului (cheder)  se curăţă tot cu ajutorul unei periuţe de dinţi înmuiate în detergent.
• grătarul maşinii de tuns părul/barba
  Se curăţă cu ajutorul periuţei de dinţi după care se gresează cu ulei.
• bicicleta
  În special butucul roţilor, pinioane şi lanţ necesită o curăţare şi o gresare constantă pentru a preveni acumularea de praf care va duce la proasta funcţionare.
• şuruburi şi piuliţe
  Filetul şuruburilor şi piuliţelor se curăţă cu ajutorul periuţei de dinţi. Şi tot cu ele se gresează cu ajutorul câtorva picături de ulei.
  

Îngrijire

• curăţarea unghiilor
  Murdăria de sub unghii, în special după ce am lucrat cu pământ sau vopseluri, se îndepărtează frecând sub ele cu periuţa de dinţi.
• pieptănat sprâncene
  Dacă eşti cu adevărat pedant şi îţi piepteni sprâncenele, atunci probabil ştii că ai nevoie de o perie specială. Foloseşte o periuţă de dinţi. Îşi va îndeplini cu brio sarcinile.
• periuţă de jucărie
  O periuţă de dinţi cu coada tăiată poată să se tranforme într-o perie pentru îngrijit părul păpuşilor.

Hobby

• periuţă de dinţi pentru animale
  Dacă eşti atent cu animalele  de casă probabil ştii deja că şi ele au nevoie de îngrijire dentară. Foloseşte periuţa veche, curăţată şi dezinfectată, pentru a spăla dinţii cânilor.
• jucărie pentru animale
  O periuţă de dinţi agăţată de uşa de la dulap cu o sfoară este o atracţie irezistibilă pentru pisici.
• “pensulă”
  Periuţa de dinţi îmbibată în vopsea se poate folosi pentru diverse proiecte casnice. De exemplu, foloseşte periuţa în acest mod pentru a decora ghivecele de flori.

Bonus

• brăţări din cozi de periuţă de dinţi
  Dacă te simţi cu adevărat inspirat, foloseşte codiţele colorate ale periuţei de dinţi pentru a face brăţări. Foloseşte filmul de mai jos pentru a reuşi.

Vă mai amintiţi mirosul înecăcios, de ulei de in, al plastilinei din copilăria noastră? Dar culorile lor pastelate în teorie dar aproape pământii în realitate? Şi totuşi adoram să ne jucăm cu ea. La fel cum şi copiii noştri o fac acum cu variante mai moderne, mai bune dar şi mai scumpe. Dar cum ar fi să-ţi faci singur plastilina acasă, împreună cu copiii, cu produse pe care le ai la îndemână în bucătărie? Pentru că e simplu şi e distractiv iar copiii adoră să frământe alături de adulţi. În plus se realizează din ingrediente naturale şi, evident, ieftine.

Există două reţete, fiecare cu variaţiunile ei, de realizare a plastilinei, una la cald şi cealaltă la rece, din relativ aceleaşi ingrediente.

Plastilină la cald

Această e una dintre cele mai răspândite reţete de plastilină. Are avantajul de fi foarte rezistentă.  Măsurătorile sunt simple, căni, linguri şi linguriţe. Folosiţi aceaşi cană pentru toate ingredientele. Prima dată măsuraţi ingredientele uscate.

Ingrediente:

• 1 cană de făină albă
• 1/2 cană de sare
• 1 cană de apă rece
• 2 linguriţe sare de lămâie
• 2 linguri de ulei de floarea soarelui (sau alt ulei neutru)
• colorant alimentar

Preparare:

1. Amestecaţi ingredientele uscate (făină, sare şi sare de lămâie) într-o cratiţă.
2. Adăugaţi ingredientele lichide (apă şi ulei) în timp ce amestecaţi cu un tel.
3. Puneţi cratiţa pe foc mediu.
4. Amestecaţi constant cu telul până aluatul se leagă consistent (câteva minute).
5. Lăsaţi să se răcorească.
6. Împărţiţi aluatul în câte culori doriţi să realizaţi.
7. Amestecaţi fiecare parte de aluat cu câteva picături de colorant (diluaţi în câteva picături de apă dacă folosiţi colorant praf). Frământaţi până la omogenizare.

Sfat: Încercaţi să folosiţi aceeaşi marcă de colorant pentru toate culorile şi un număr egal pentru fiecare bucată de “aluat” pentru a obţine aceleaşi tonuri.

Plastilină la rece

Marele neajuns al plastilinei preparate la cald este că nu le lasă copiilor posibilitatea de a ne ajuta din cauza riscului de a se arde. În plus, durează mai mult decât varianta la rece. Şi nimeni nu iubeşte asta! Mai ales când vrea să se joace. Aşa că puteţi încerca varianta de mai jos, mai rapidă.

Ingrediente:

• 4 căni de făină albă
• 1 cană şi jumătate de sare
• 2-3 linguri de ulei de floarea soarelui
• 1 cană de apă
• colorant alimentar

Preparare:

1. Amestecaţi apa şi uleiul într-un vas cu ajutorul unui tel.
2. Împărţiţi lichidul în cantităţi egale în câte culori doriţi să realizaţi.
3. Adăugaţi câteva picături de colorant în fiecare.
4. Amestecaţi sarea şi făină în alt vas. Măsuraţi câte linguri sunt pentru a le putea împărţi ulterior.
5. Împărţiţi ingredientele uscate în fiecare vas cu lichid colorat.
6. Frământaţi până obţineţi un aluat moale şi elastic.

Sfat: Indiferent de modul de realizare, plastilina se păstrază în vase închise (ex. cutii de unt sau margarină vechi, borcane cu capac, etc.) pentru a preveni deshidratarea lor. Dacă totuşi se întâmplă ca plastilina să-şi piardă elasticitatea, frământaţi cu câteva picături de apă şi un strop de ulei.

Culori: 

• de bază: albastru, roşu, galben.
• combinate : verde (galben şi albastru), mov (albastru şi roşu), maron (roşu, puţin negru şi un strop de galben), roz (puţin roşu), etc.

Din filmul următor vă puteţi face o idee cât de simplu se face plastilina la rece.

Nu arunca niciodată ierburile aromatice şi, mai ales, nu le lăsa să se ofilească prea mult. În general verdeţurile rezistă câteva zile (mai multe în cazul rozmarinului), în frigider, în pungi închise sau cu tuplinile scufundate într-un vas cu apă.  Însă, dacă ai prea multe sau pur şi simplu nu ai la ce să le foloseşti acum, poţi să le conservi pentru mai târziu. Cel mai bine e să le conservi în ulei, de preferabil de măsline, pe care să îl foloseşti împreună cu ierburile în reţete. Sau, după caz, în oţet.

Ce ierburi să conservi

Poţi să conservi aproape orice fel de ierburi în ulei însă, cu adevărat important, e să conservi ierburi care merită, care dau o plus valoare uleiului pe care îl aromează, care au o valoare ridicată şi/sau se găsesc mai greu în sezonul rece. De exemplu, nu are niciun rost să conservi pătrunjelul în acest fel. Pătrunjelul se conservă cel mai bine spălat, zvântat bine, tocat şi congelat. Însă poţi conserva şi aroma uleiul cu rozmarin, busuioc, salvie, etc. Să vedem cum se face.

Ulei aromat

Probabil ai văzut în restaurantele sau magazinele italiene sticle de ulei în care plutesc ardei iuţi, rămurele de rozmarin şi/sau căţei de usturoi. Exact asta ar trebui să faci şi tu. În acest caz nu e vorba atât de conservarea ierburilor cât de aromarea uleiului de măsline în perspectiva folosirii lui ulterioare.

Cum se face

Simplu! Se spală ierburile, se zvântă bine pentru a nu avea apă, se pun în sticle şi se toarnă ulei de măsline peste ele astfel încât să le acopere. Nu exageraţi cu cantitatea de ierburi deoarece o să rezulte un ulei excesiv de intens, cu gust mai degrabă neplăcut decât plăcut. Aromarea se va face simţită după 2 săptămâni. Se păstrează în sticle închise, departe de razele soarelui.

Combinaţii

• Ulei aromat italian: Pentru 500 ml de ulei de măsline la care se adaugă 1-2 ardei iuţi uscaţi, o crenguţă de rozmarin şi 3-4 căţei de usturoi. Dacă nu vă place unul dintre cele trei ingrediente puteţi să renunţaţi la unul din ele. Se foloseşte la salate, sosuri de paste, pe pizza, pentru cartofi la cuptor.
• Ulei aromat cu coajă de lămâie: 500 ml ulei de floarea soarelui, coaja (doar partea galbenă) de la 2 lămâi. Se foloseşte pentru paste şi salate.
• Ulei cu ierburi de Provence: 500 ml de ulei de măsline şi câte o crenguţă de rozmarin, cimbru, oregano, măghiran. Se foloseşte la fripturi, cartofi copţi, tocăniţe.
• Ulei cu dafin şi usturoi: 500 ml ulei de floarea soarelui, 4-5 căţei de usturoi, 10-12 boabe de piper întregi. Se foloseşte pentru tochitură, cartofi la cuptor sau pilafuri.
• Ulei aromat cu oregano: 500 ml ulei de măsline, 5-6 măsline întregi zdrobite, 1 crenguţă de oregano. Se foloseşte în special pentru preparate greceşti. Cum este salata grecească.
• Ulei cu salvie: 500 ml ulei de măsline, 1 crenguţă de salvie, 2-3 căţei de usturoi. Se foloseşte pentru cărnuri de vită sau pui. Vezi saltimbocca de vită sau pui.
• Ulei cu cimbru: 500 ml ulei de floarea soarelui, o crenguţă de cimbru, 3-4 căţei de usturoi, 10-12 boabe de piper. Se foloseşte la fripturi şi tocăniţe.

Oţet aromat

Unele ierburi se pretează mai bine la aromarea oţeturilor decât uleiurilor datorită modului în care vor fi utilizate ulterior. Spre deosebire de uleiuri, cantitatea ierburilor este mult mai mare. Practic se umple pe trei sferturi vasul cu ierburi (întregi sau tăiate mare) şi se completează cu oţet alb.

• Oţet cu leuştean: tulpini proaspete de leuştean şi oţet alb.
• Oţet cu tarhon: e legătură mare de tarhon spălat şi zvântat şi oţet alb.
• Oţet cu ţelină: 1 legătură mare de tulpini de ţelină şi oţet alb.
• Oţet cu mărar: 1 legătură mare de mărar şi oţet alb.

Oţeturile cu ierburi se folosesc pentru ciorbe, pentru sosuri şi tocăniţe (ciulama). Se foloseşte atât planta din oţet tocată, cât şi oţetul.

Cuburi de verdeţuri în ulei

O altă modalitate pentru păstrarea verdeţurilor este congelarea lor în ulei de măsline. Avantajul acestei metode este că menţine culoarea verde, intensă, a verdeţurilor astfel conservate. În acelaşi timp cantitatea de ulei de măsline, folosit pentru a evita deshidratarea ierburilor, este mult redusă.

Cum se face

Se spală şi se zvântă verdeţurile. Se toacă după preferinţă şi se pun în tava pentru cuburi de gheaţă a frigiderului. Dacă nu ai o astfel de tavă poţi folosi orice alte forme mici aflate la îndemână, de exemplu, un cofrag de ouă din plastic, spălat şi uscat. Toarnă ulei (de preferinţă de măsline) peste ierburi până se acoperă. Introdu tava în poziţie perfect orizontală la congelator. În câteva ore să arate ca şi cuburile din imagine. Le poţi scoate din forme şi păstra într-o cutie de iaurt sau margarină în congelator. Le poţi adăuga congelate direct în mâncare, în timpul procesului de gătire.

Dacă ai o grădină nu mai e nevoie să-ţi explicăm importanţa îngrăşămintelor organice pentru dezvoltarea şi sănătatea plantelor. Fără fertilizarea solului, în special prin adaosul de azot, plantele – care se hrănesc din el – îl vor epuiza şi rezultatele vor fi din ce mai sărace. Aici intervine îngrăşământul, de preferinţă natural. Probabil, dacă ai avut bunici la ţară, ştii deja de cel mai bun şi la îndemână îngrăşământ: bălegarul de la capătul grajdului care se împrăştia iarna prin grădină. Dacă însă nu ai animale care să producă bălegar, cea mai la îndemână metodă pentru a avea îngrăşământ ieftin este să-l realizezi singur cu ceea ce “aruncă” gospodăria. În acest fel îţi vei ajuta nu doar propria bucată de teren ci vei contribui şi la sănătatea mediului înconjurător prin reciclarea lucrurilor pe care în mod normal le-ai arunca.

Ce este compostul

Este echivalentul pământului din liziera pădurii,  produs artifical şi controlat în gospodărie prin descompunerea materialelor bogate în azot şi carbon. În urma proceselor fizice şi chimice, cu ajutorul naturii, în special al râmelor, în câteva săptămâni deşeurile organice se vor transforma într-un îngrăşământ natural.

1. Unde să faci compostul

Ideal este să-l faci, în funcţie de cât spaţiu ai, în vecinătatea casei, pentru a ajunge repede la el, dar nu foarte aproape de ea, deoarece o să atragă muşte şi alte insecte. În funcţie de dimensiunea grădinii, cel mai comod este să fie undeva în mijlocul ei, pentru a putea să-l repartizezi mai uşor când este gata. Mai apoi, locaţia trebuie să se afle într-un loc cald, care să faciliteze procesul de descompunere al ingredientelor şi de formare a compostului şi fără umiditate excesivă.

Nu există un standard pentru spaţiile destinate realizate compostului, aşa numitele compostere. Pot să aibă forma unei lăzi mari, butoaie, etc. În definitiv este vorba de un simplu perimetru (nu mai înalt de 1,5 metri şi cu latura de maxim 2,5 metri) delimitat de un “gard”, care permite depozitarea deşeurilor organice pe care le lasă să respire pentru a se putea descompune. Compostera poate să fie complet închisă, să aibă uşă sau pur şi simplu să aibă doar trei laturi. Cel mai ieftin spaţiu pentru compost se poate realiza din europaleţi şi stâlpi de susţinere. Pur şi simplu se “înfig” paleţii în plan vertical în stâlpii (din lemn sau metal) montaţi în preabil în pământ, care trebuie să treacă printre “picioarele paletului”. Nu uita un aspect foarte important, o composteră nu are fund şi se aşează direct pe pământ (nu beton, nisip, etc.), pentru a permite râmelor şi viermilor să urce pentru a “amesteca” straturile.

Ai aici un filmuleţ de ajutor cu ce înseamnă o composteră.

2.Din ce să faci compostul

Nu e nicio mare ştiinţă să faci compost, trebuie doar să respecţi câteva principii de bază: ce să arunci şi să nu arunci în composteră, care să fie raportul dintre ingredientele bogate în azot şi carbon şi cum să accelerezi procesul de descompunere al ingredientelor.

Ingrediente brune şi ingrediente verzi

Sunt numite aşa după culoare lor generică şi, mai ales, după starea lor, cele brune sunt mai uscate iar cele verzi sunt mai crude. Cele brune sunt bogate în carbon iar cele verzi sunt bogate în azot. Raportul relativ dintre le trebuie să fie de 30 la 1 (de ex. la 25-30 de lopeţi de material brun, 1 lopată de material verde). Nu intraţi în panică, nu e chimie moleculară. Valorile sunt relative pentru a obţine un rezultat optim. Nu explodează nimic dacă, de exemplu,  raportul e redus chiar şi la jumătate. Doar că timpul de descompunere o să fie mai lung sau mai scurt, procesele parţial incomplete, etc., dar în cele din urmă tot compost o să obţineţi dacă folosiţi “ingrediente corecte”.

Ingrediente verzi:

• deşeuri negătite din bucătarie (coji cartofi, morcovi, portocale, pulpă de fruct rezultată din extragerea sucurilor, salată veche, etc.)
• reziduuri vegetale (tulpini de plante, flori)
• resturi de iarba tunsă
•  buruieni
•  gunoi de grajd lichid
•  gainaţ
•  zaţ de cafea
•  balegă de cal, vacă
• excremente de capră, oaie, etc.

 Nu folosiţi!

• resturi de carne, piele, oase, etc. (vor atrage şoareci şi şobolani)
• pene şi păr de animale
• resturi de mâncare gătită
• lactate, etc.
• fecale de animale carnivore (pisici, câini, etc.)

Ingrediente brune

• rumeguş
• scoarţă de copac
• frunze uscate
• carton şi ziare mărunţite
• paie
• ace de conifere
• coji de nuci
• cenuşă  (maxim 2-3 kilograme pe m3)

Nu folosiţi!

• metale
• deşeuri plastice
• sticle

3.Cum se realizează compostul

După ce ai făcut compostera, poţi să te apuci de treabă. Nu e o mare artă pentru a face compost, în definitiv arunci nişte chestii de care nu mai ai nevoie însă, pentru rezultate bune şi rapide, e de preferat să alternezi straturile de ingrediente brune cu cele verzi. Iar, deoarece cele verzi apar “pe moment”, cum e iarba tăiată proaspăt, e bine să păstrezi la îndemână din cele brune care se găsesc din abundenţă (frunze, ace de pin,etc.)

Cel mai simplu e să începi cu un strat de frunze care să asigure o aerare bună a compostului. Apoi să alternezi straturile de ingrediente brune cu cele verzi şi, printre ele, dacă ai, să presari pământ şi/sau bălegar.

Acum ai ceva de aşteptat. În funcţie de anotimp şi de vremea de afară, o să dureze între câteva zile şi câteva săptămâni până când temperatura interioară a compostului va favoriza procesul de descompunere. Cu ajutorului unei furci poţi verifica după 1-2 săptămâni stadiul compostului şi, după caz, să-i adaugi apă (dacă este prea uscat) sau rumeguş/frunze (dacă este prea umed).  O dată la 2-3 zile este ideal să aerezi (amesteci straturile) cu o furcă. Compostul perfect este gata în 4-6 luni, dar timpul se reduce la jumătate dacă este aerat des. La final compostul trebuie să arate ca îngrăşământul din sacul cumpărat din magazin: negru, umed, aerat.

Dacă ai internet, ştii deja că este o sursă inepuizabilă de divertisment. Totul, de la filme la muzică se găseşte undeva pe internet. Trebuie doar să ştii unde şi cum să cauţi dar, mai ales, cum să accesezi divertisment de calitate pentru că, de cele mai multe ori nu e gratis. Noi îţi spunem cum să-l accesezi gratis. Ţi-am vorbit deja despre Popcorn time şi despre Ace Player, două surse de încredere când e vorba de a viziona filme pe internet. Acum însă a venit timpul să treci la o etapă superioară, să faci cunoştinţă cu Rolls Royce-ul divertismentului online gratuit: Kodi (cunoscut anterior sub numele de XBMC). Ai nevoie de o jumătate de oră pentru a seta programul la început însă, după ce o să vezi de ce e în stare, nu o să mai ai răbdare să urmăreşti calupurile de publicitate de la tv care întrerup filmele. Atenţie, dă dependenţă!

Ce este kodi

Kodi este un software gratuit care se instalează pe calculatorul tău şi prin intermediul căruia poţi accesa filme, seriale şi muzică de calitate. Se adaptează uşor pe orice sistem de operare (Windows, Linux, Mac, Android) şi se poate controla de la distanţă printr-o telecomandă instalată pe un smartphone. Filmele rulează de pe diverse servere pe care le accesezi prin intermediul addon-urilor instalate (nu te speria, îţi explic imediat care-i faza). Poţi adăuga subtitrări, asculta posturi de radio din toată lumea, vedea programe tv online şi chiar rula propriile fişiere multimedia de pe calculatorul tău. Să trecem la treabă.

Instalare kodi

Instalarea kodi este practic cea mai uşoară parte. Descarcă kodi de aici. După descărcare instalează kodi în calculatorul tău. În această etapă lucrurile curg de la sine. Deschide kodi pentru a începe configurarea. Ca să poţi urmări instrucţiunile de aici ar trebui să lucrezi cu programul în fereastră (adică să nu-ţi ocupe tot ecranul). Pentru a seta în modulul fereastră, intră în System, apoi în Settings după care dă click pe System, apoi pe Video Output. Din dreapta ecranului selectează la Display Mode: Windowed. Mai târziu te poţi întoarce pentru a seta opţiunea de a vedea pe tot ecranul. E recomandat să funcţioneze pe tot ecranul deoarece în setarea fereastră sistemul consumă mai multe resurse şi “oboseşte” calculatorul. Foloseşte-l doar atunci când e neapărat necesar.

Acum poţi seta limba cu care te simţi cel mai familiar. Cu ajutorul cursorului (sau al săgeţilor de pe tastatură) mergi în System, intră în Settings apoi dă click pe Appearence, apoi pe International. Acum alege din dreapta limba şi ora. De exemplu, româna. Alege la ţară România şi la set de caractere Central Europe (te va ajuta să vezi diacriticele la subtitrări).

Instalare Addon-uri

Instalarea addon-urilor sau pluginurilor e esenţială, deoarece prin intermediul lor vei accesa serverele pentru a vedea filme. Nu ai nevoie de prea multe, aşa că o să ţi le spun pe cele mai bune.

Genesis

Un addon vital pentru kodi este Genesis. Prin intermediul lui poţi vedea filme şi seriale de calitate. Descarcă-l de aici. Ţine minte unde s-a descărcat fişierul în format zip. Apoi mergi în System, Setări, Suplimente şi caută instalare din format zip. Instalează addonul.

1channel

La concurenţă cu genesis, acest plugin este util pentru a vedea filme şi seriale. Îţi voi spune imediat cum să o faci. Deocamdată instalează-l. Descarcă-l de aici. După, instalează-l la fel ca genesis.

Superrepo

Pentru alte addon-uri poţi instala superrepo, care e o colecţie de addon-uri. Instalează-l urmărind imaginile de aici. Radiouri, filme, seriale.  Cam tot ce vrei. După ce îl instalezi nu o să mai ai nevoie de nimic. Toată viaţa! Exagerez. Dar e pe aproape.

Cum vezi filme

După ce ai instalat addon-urile poţi să mergi să le activezi. Intră în Video, Suplimente şi alege din Get More. Genesis, 1channel, Icefilms, Filmon, Movie 25, Much Movie HD, Ororo(seriale), Dailyflix, Ted(conferinţe),  Youtube sunt doar câteva sugestii. Vezi descrierea lor din dreapta. Joacă-te cu ele. La o adică le poţi dezinstala mai apoi. Ca să vezi mai uşor totul îţi sugerez să intri în stânga (click pe săgeată pentru a extinde fereastra) şi alege la Afişare modelul Miniaturi. Fă la fel în fiecare modul în care intri. Sistemul va reţine setările.

Acum, intră în oricare din addon-uri şi caută filmul sau serialul preferat. După ce îl găseşti, dă click dreapta şi adaugă-l la favorite pentru a nu-l mai căuta data viitoare. Sistemul îţi va bifa episoadele văzute astfel încât să nu le mai cauţi ba chiar îţi va spune unde ai rămas dacă ai văzut un episod doar pe jumătate (te va întreba dacă vrei să îl revezi de la început sau de unde ai rămas). Procedează la fel cu filmele.

Filmele şi serialele rulează de pe server externe, în regim de streaming (la fel ca pe youtube). Unele surse nu mai sunt valabile sau se încarcă greoi. În curând o să îţi dai seama care sunt cele mai bune. Oricum, important este să laşi să se încarce puţin pentru a urmări mai apoi în linişte filmul.

Subtitrări

Kodi îţi permite să pui subtitrări filmelor şi serialelor preferate. Asta nu înseamnă că toate au subtitrări în română. Dar suntem un popor harnic aşa că majoritatea le cam găseşti. Ca sursă pentru subtitrări îţi recomandăm opensubtitles. Intră în System, Setări şi apoi din Video intră în Subtitrări. Din dreapta ecranului, alege limba în care vrei să cauţi subtitrarea. Acum alege Default TV Service opensubtitles. Dacă nu îl ai, alege-l din Get More.

Pentru a pune subtitrare filmului, cât timp îl laşi să se încarce puţin  intră şi caută subtitrare. Dă click pe iconiţa din dreapta (vezi foto sus). În cazul în care sistemul nu găseşte automat subtitrarea (unele filme au numele criptate pe server) poţi să o cauţi manual. La seriale, caută cu numele episodului sau cu numărul şi seria (ex. Seinfeld s02xe03, în care S este seria iar E este episodul).

Ok, acum ai şi subtitrare!
Dacă observi că subtitrarea este decalată, intră încă o dată pe butonul de subtitrări, alege decalare subtitrare şi dă înainte sau înapoi până ajungi la timing-ul potrivit.

Telecomandă pentru kodi

Poţi să te uiţi la kodi pe calculator (mai ales dacă ai un monitor mare), pe laptop direct în pat sau, dacă eşti un elegant, îl conectezi la televizor. Cu ajutorul unei mufe HDMI (în funcţie de calculator şi tv), poţi să vezi filmele direct pe tv, iar sunetul să îl scoţi cu o mufă jack într-un sistem audio sau măcar în două boxe de calculator. Iar dacă am ajuns aici chiar că merită să ai şi o telecomandă. Atenţie, telecomanda funcţionează doar dacă ai internet wireless (wifi) în casă, deoarece utilizează wifi pentru comunicarea cu calculatorul. Pentru început permite sistemului să utilizeze o telecomandă. Intră în System, Setări, Servicii şi mai apoi în Telecomandă. De aici bifează opţiunea care permite controlul prin telecomandă. Acum descarcă o aplicaţie potrivită.

Pentru telefoanele care utilizează Android îţi recomand Yatse iar pentru Iphone cea mai bună telecomandă este Sybu. Configurarea e relativ simplă iar noile modele o fac automat. Trebuie să intri în setările aplicaţiei şi să cauţi gazda (e vorba de IP-ul prin care telefonul şi calculatorul vor comunica). De regulă o găseşte automat şi te întreabă dacă vrei să o foloseşti. Ca să setezi manual, trebuie să intri şi să afli IP-ul pe care operează Kodi. Intri în System, Informaţii Sistem. În dreapta îţi va afişa adresa IP. Foloseşte-o.

Alte utilităţi kodi

Aşa cum ai văzut, kodi îţi permite să asculţi şi muzică. Dacă ai instalat superrepo ai o mulţime de surse la îndemână. Radiouri din toată lumea îţi stau la dispoziţie. Citeşte descrierea lor înainte de a le instala.

Poţi să rulezi  filme şi muzică din calculatorul tău. Adaugă doar din (Video-Fişiere sau Muzică-Fişiere) de unde să le acceseze şi gata. Ideal e să le pui toate într-un singur fişier (Muzică, Filme, etc.). De ce să le vezi cu Kodi? Pentru că le poţi căuta subtitrare şi filmelor din calculatorul tău şi să le vezi folosind telecomanda din telefon.

Pare complicat? Nu e. Mai ales că, aşa cum o să vezi, merită. Cu vârf şi îndesat. Vizionare plăcută!

Şi un filmuleţ de final. Ca să-ţi faci o idee.

O cutie de bicarbonat de sodiu se găseşte în orice gospodărie, mai ales pentru a-l folosi în reţete. Dar ce este bicarbonatul de sodiu şi la ce altceva îl mai putem folosi?

Bicarbonatul de sodiu (NaHCO3) este o pudră albă, din categoria sărurilor, uşor alcalină, ce poate neutraliza acizii. Cel mai des este folosit ca agent de creştere pentru aluaturi: atunci când este amestecat cu un lichid şi un acid, are loc o reacţie chimică ce eliberează dioxid de carbon care face aluatul să crească şi îi conferă o textură pufoasă. Dar probabil ai auzit şi de alte utilizări pentru bicarbonat, de la agent de curăţare la ingredient în pasta de dinţi.

Iată mai jos câteva dintre utilizările bicarbonatului de sodiu grupate pe categorii:

ÎNGRIJIRE CORPORALĂ

1) Pastă de dinţi: fă-ţi pasta de dinţi acasă, din ingrediente 100% naturale. Ai nevoie de 1 linguriţă de bicarbonat de sodiu, jumătate de linguriţă de sare de mare fină şi câteva picături de apă. Amestecă totul bine până obţii o pastă (nu trebuie să fie prea lichidă, trebuie să stea pe periuţa de dinţi). Opţional poţi adăuga o picătură de ulei esenţial de mentă sau de cuişoare.

2) Împrospătează-ţi respiraţia: clăteşte gura cu o soluţie de bicarbonat de sodiu diluat într-un pahar cu apă. Bicarbonatul ajută la neutralizarea mirosurilor neplăcute (halenă).

3) Exfoliant pentru piele: amestecă 3 părţi de bicarbonat de sodiu cu 1 parte de apă şi foloseşte această pastă ca exfoliant pentru faţă şi corp.

4) Deodorant: bicarbonatul se poate aplica direct pe piele pentru a neutraliza mirosurile. Este indicat, în special, pentru persoanele cu piele sensibilă la deodorantele comerciale care conţin parfum şi alte substanţe iritante.

5)Tratament pentru înţepăturile de insecte: adaugă bicarbonat pe pielea udă şi freacă uşor pentru a reduce senzaţia de mâncărime. Fă pastă de bicarbonat cu puţină apă şi aplică pe pişcătură pentru a reduce umflătura.

6) Antiacid: bicarbonatul de sodiu este minunat pentru a reduce aciditatea gastrică. Dacă ai arsuri stomacale provocate de o aciditate ridicată, bea o ceaşcă de apă în care ai dizolvat o lingură de bicarbonat.

7) Săpun pentru mâini: o pastă de 3 părţi de bicarbonat la 1 de apă (şi opţional 1 linguriţă de miere) ajută la eliminarea mirosurilor de pe mâini (după curăţenie, după gătit, după grădinărit, etc) şi redă fineţea pielii.

8) Păr curat: adaugă puţin bicarbonat în palmă peste şampon şi aplică-l pe păr. Ajută la curăţarea profundă, mai ales dacă foloseşti multe produse de styling (spumă, ceară, etc).

9) Piele fină: adaugă jumătate de ceaşcă de bicarbonat de sodiu în cadă şi bucură-te de un tratament ca la spa. Bicarbonatul va ajuta la curăţarea pielii şi îndepărtarea mirosului de transpiraţie, iar după baie vei obseva că pielea este mai fină.

10) Picioare curate: la fel poţi proceda şi în cazul picioarelor. Adaugă 3 linguri de bicarbonat într-un lighean cu apă caldă şi înmoaie picioarele 10 minute. Freacă uşor pentru exfoliere. Dacă ai probleme cu călcâiele, fă o pastă din 7-8 aspirine (pisate) şi 2 linguriţe de suc de lămâie. Aplică pe călcâie, înfăşoară picioarele cu folie de plastic sau cu o pungă şi lasă să acţioneze 20 de minute.

11) Curăţă periile şi pieptenii: lasă peste noapte periile de păr şi pieptenii într-un vas la înmuiat în care ai adăugat o linguriţă de bicarbonat. Clăteşte-le bine cu apă călduţă şi gata.

12) Curăţă proteza sau aparatul dentar: într-un pahar cu apă călduţă adaugă 2 linguriţe de bicarbonat şi lasă proteza sau aparatul dentar la înmuiat. Dacă sunt urme persistente, freacă bine cu bicarbonat până dispar.

CURĂŢENIE:

13) Curăţă faianţa: fă o pastă din bicarbonat de sodiu, sare grujoasă şi un pic de detergent de vase. Freacă bine cu un burete suprafeţele pe care le vrei curate: faianţa, cada, chiuvetele. Lasă să acţioneze 10 minute şi apoi clăteşte.

14) Spală vasele: pentru vasele foarte murdare, în special pentru oale şi tigăi, lasă-le la înmuiat în apă caldă cu 2 linguri de bicarbonat şi puţin detergent de vase. Apoi, adaugă bicarbonat direct pe burete şi freacă părţile murdare.

15) Dezinfectează bureţii de vase: lasă bureţii la înmuiat într-un vas cu 250 ml de apă şi 4 linguri de bicarbonat. Va elimina mirosurile. Clăteşte bine bureţii şi dezinfectează-i în cuptorul cu microunde 2 minute. Atenţie: pentru a nu lua foc, bureţii se bagă în cuptorul cu microunde uzi, nu uscaţi. De asemenea, nu se pun dacă au părţi metalice.

16) Curăţă cuptorul cu microunde: un burete umed pe care pui nişte bicarbonat spală foarte bine cuptorul cu microunde şi, pe lângă faptul că scoate mirosurile de mâncare, nu lasă un miros puternic de substanţă de curăţat. Pentru o curăţare uşoară, bagă înainte un castron cu apă şi o picătură de detergent sau câteva linguri de oţet şi dă o tură pentru a aburi bine pereţii.

17) Curăţă argintăria: dacă ai piese de argint, mari ori mici, le poţi curăţa cu bicarbonat. Fă o pastă din 3 părţi bicarbonat şi 1 parte apă şi freacă argintăria cu o cârpă curată punând pastă din loc în loc. Clăteşte şi usucă bine cu o cârpă curată.

18) Curăţă petele de cafea şi ceai: ceştile şi ceainicele pot rămâne pătate şi ca să le curăţi bine apelează tot la pasta de bicarbonat de 250 ml de apă şi o jumătate de ceaşcă de bicarbonat. Freacă bine şi clăteşte.

19) Curăţă cuptorul: presară bicarbonat şi stropeşte cu apă pentru a-l umezi. Lasă peste noapte şi apoi cu un burete umed curăţă prima dată bicarbonatul, freacă bine şi clăteşte.

20) Curăţă gresia: adaugă o cană de bicarbonat în găleata cu apă caldă şi spală bine cu mopul insistând pe petele mai dificile. Clăteşte bine şi usucă dacă ai un mop de rezervă.

21) Curăţă mobila şi pereţii: cu un burete uşor umed (de preferinţă alb şi moale, fără parte dură) pe care ai pus bicarbonat freacă uşor zonele murdare (creioane colorate, pete, urme de pantofi, etc).

22) Curăţă perdelele de duş: pune perdelele în cadă sau la duş, presară bicarbonat peste ele şi pe o perie, apoi freacă bine. Clăteştele bine cu apă călduţă şi pune-le la scurs.

23) Dă putere mai mare detergentului lichid pentru rufe: adaugă jumătate de ceaşcă de bicarbonat în maşina de spălat atunci când speli cu detergent lichid şi vei obţine rufe mai curate (bicarbonatul ajută la echilibrarea PH-ului din apă).

24) Pentru hainele bebeluşilor: la fel ca mai sus, poţi adaugă o jumătate de ceaşcă de bicarbonat în maşina de spălat împreună cu detergentul special pentru rufele delicate. La fel şi la clătit, dacă adaugi bicarbonat vei scăpa de mirosurile foarte puternice.

25) Curăţă echipamentul sportiv: pentru genţi, pantofi de sport sau alte accesorii care miros urât, prepară o soluţie de 250 ml de apă şi 4 linguri de bicarbonat şi spală-le cu ea. Vei scăpa de mirosuri.

26) Spală maşina: tot cu concentraţia de mai sus şi o lavetă, spală farurile, jenţile, elementele cromate dacă ai, geamurile (în special pentru a îndepărta urmele de insecte). Clăteşte şi usucă.

DEODORIZARE

Aşa cum ai observat deja din utilizările de mai sus, bicarbonatul este excelent pentru a scăpa de mirosuri. Iată cum şi unde îl putem folosi în acest scop:

27) Frigider: pune o cutie mică de plastic cu bicarbonat (fără capac) pe unul din rafturile din frigider (cât mai în spate ca să nu te încurce). Te va scăpa de mirosuri.  Nu uita să schimbi din când în când bicarbonatul (cel vechi foloseşte-l la canalizare – vezi mai jos, la punctul 30). La fel poţi proceda şi dacă îţi cumperi un frigider nou care vine cu un miros de plastic sau de chimicale. Spală-l bine cu pastă de bicarbonat şi lasă o cutie cu bicarbonat înăuntru câteva ore înainte de a pune mâncarea.

28) Tocătoarele: fie că sunt de plastic sau de lemn, tocătoarele absorb mirosurile puternice, mai ales cele de ceapă şi usturoi. Presară bicarbonat peste tocător şi freacă bine cu un burete umed. Clăteşte şi usucă.

29) Găleata de gunoi: după ce ai spălat-o bine, usuc-o şi presară bicarbonat pe fund înainte de pune sacul de gunoi.

30) Canalizarea: toarnă o jumătate de ceaşcă pe scurgerea de la chiuvetă şi/sau cadă în timp ce laşi apa caldă să curgă câteva minute. Vei scăpa de mirosurile neplăcute.

31) Maşina de spălat vase: mai ales dacă nu foloseşti maşina de spălat vase des, vei obseva că prinde un miros neplăcut. Curăţ-o cu bicarbonat înainte de a o folosi din nou.

32) Covoare: pune bicarbonat din abundenţă pe covor şi lasă-l peste noapte. Dă cu mătura a doua zi şi aspiră restul de bicarbonat.

33) Maşina: pune bicarbonat peste banchete (dacă nu sunt din piele) lasă-l 10-15 minute să absoarbă mirosurile şi aspiră bine.

34) Pantofii de sport: dacă ai pantofi de sport pe care îi foloseşti rar, nu uita să pui bicarbonat în ei. Scutură bine înainte de folosire.

35) Culcuşul animalelor de companie: presară din abundenţă bicarbonat, lasă-l să acţioneze 15 minute şi aspiră bine.

36) Jucării de pluş: presară peste ele bicarbonat, lasă-l să acţioneze un sfert de oră sau mai mult, scutură bine.

DIVERSE:

37) Camping: dacă mergi cu cortul, nu uita să iei cu tine o cutie de bicarbonat. Te ajută să cureţi orice ai avea nevoie, să îl foloseşti pe post de pastă de dinţi, de deodorant, etc.

38) Spală fructele şi legumele: pentru a le spăla bine de resturile de pământ, foloseşte un burete nou şi un pic de bicarbonat. Clăteşte bine cu apă caldă.

39) Biopesticid: bicarbonatul este un excelent fungicid natural (combate ciupercile vătămătoare plantelor).

40) Supliment pentru sportivi: cantităţi mici de bicarbonat folosite ca supliment aduc beneficii sportivilor de viteză (curse scurte de până 7 minute). Atenţie: în cantităţi mari, bicarbonatul poate produce iritaţii gastro-intestinale.

LA GĂTIT:

41) Agent de creştere: în reţete pentru aluaturi alături de un acid (câteva picături de oţet, zeamă de lămâie,etc.) şi lichid.

42) Frăgezeşte legumele: adaugă puţin bicarbonat când fierbi legumele (ai grijă să nu pui mult pentru că va da în foc) pentru a grăbi procesul de fierbere.

43) Frăgezeşte carnea: procedează la fel cu carnea pe care vrei să o fierbi. Adaugă puţin bicarbonat la fiert şi vei obţine carne mai fragedă într-un timp mai scurt.

Foloseşti bicarbonatul şi pentru alte lucruri? Scrie un comentariu mai jos.

Diferenţa dintre o carne scumpă şi una ieftină constă nu doar în gust ci şi în frăgezimea acesteia, cât de uşor este de mestecat şi digerat. Iar diferenţa este radicală mai ales în cazul cărnii de vită unde o bucată de carne poate valora cât masa pe o săptămână a unei familii. Şi este şi mai uşor de sesizat când se găteşte la grătar.

De ce o carne de vită nu este egală cu altă carne de vită? Există mai multe aspecte. Unele anatomice, legate de rasa, vârsta şi sexul animalului, de modul în care a fost crescut şi hrănit. De exemplu vita Kobe este hrănită cu bere şi masată pentru a dezvolta straturi de grăsime intercalate cu cele de carne iar vitele argentinene sunt crescute pe păşuni imense. De cum este tratată carnea în timpul sacrificării şi după. Carnea maturată zile şi săptămâni se frăgezeşte şi devine mai suculentă. Şi, nu în ultimul rând, de cum este gătită. Carnea fiartă la oala sub presiune o să fie mai moale decât cea friptă pe grătar. Şi, pentru că nu ai intrat aici ca să înveţi cum să creşti vaci, ne vom ocupa de ultimele aspecte: ale tratării şi gătirii cărnii. Te vom învăţa cum să-ţi transformi o banală bucată de carne într-o friptură suculentă. Simplu şi, evident, ieftin.

Există două tipuri de procese care se pot aplica unei bucăţi de carne pentru a o face mai fragedă: fizice şi chimice. Nu te speria, nu implică mecanica cuantică şi nici utilizarea de acid clorhidric. E ceea ce facem zi de zi în bucătărie.

Frăgezire fizică (mecanică)

Constă în exercitarea unei presiuni uniforme pe suprafaţa cărnii pentru a rupe legăturile care o fac să fie dură. Cea mai cunoscută unealtă pe care o folosim în acest sens este ciocanul pentru şniţele. O altă invenţie, de origine americană, este tenderizatorul (frăgezitorul, dacă ţinem neapărat să-l traducem) este un dispozitiv prevăzut cu mai multe lame (de la câteva zeci la câteva sute, în funcţie de dimensiune) care taie ţesutul pentru a preveni rigidizarea şi strângerea lui în timpul gătirii. Dezavantajul acestui instrument este că mânuit necorespunzător poate ciopârţi carnea.

Frăgezirea chimică

Acest tip de frăgezire constă în marinarea bucăţilor de carne în contact cu alte ingrediente. Cel mai utilizate sunt acizii (vin, oţet, lămâie, iaurt, roşii etc.). Dar se utilizează de asemenea condimente (cum e ghimbirul), bere, cafea sau chiar cola! Mai multe despre procesul de marinare poţi citi aici. Iar o listă cu marinate găseşti aici.

Cea mai eficientă şi mai ieftină frăgezire

Hai că am lungit-o destul cu teoria. Am ajuns şi la subiectul propriu zis. Cea mai ieftină şi eficientă frăgezire, care prezintă avantajul de a pregăti carnea fără a o rupe sau a-i schimba gustul, este sărarea cărnii înainte de a o pune pe grătar. Probabil că ai auzit că nu se sărează carnea înainte de a o pune pe grătar. Şi e adevărat. Sarea deshidratează carnea dacă o sărezi cu puţin timp înainte de frigere. Secretul e timpul şi tipul sării: să o sărezi înainte cu o oră-o oră şi jumătate.

Cum se procedează

Poţi folosi metoda şi pentru alt tip de carne (fără grăsime şi piele, sarea se aplică direct pe carne), nu doar pentru cea de vită dar cea mai mare diferenţă de preţ între carnea obişnuită şi cea de import este cea la carnea de vită. Alege bucăţi de muşchi sau antricot de viţel sau vită şi porţionează-le (nu mai groase de două degete). Apoi presară-le cu sare grunjoasă pe ambele părţi. Cam o linguriţă pe fiecare parte. Foarte important: foloseşte sare de mare, are o salinitate redusă şi este perfectă pentru această metodă. Dacă totuşi nu ai sare de mare, redu la jumătate cantitatea de sare. Lasă carnea la temperatura camerei între o oră şi o oră şi jumătate.Poţi adăuga împreună cu sarea şi condimente (rozmarin zdrobit, usturoi pisat, etc.) pentru a da gust cărnii înainte de a o pune pe grătar. Sarea se va topi în întregime sau aproape în întregime iar pe suprafaţa cărnii se va forma lichid. Procesul de făgezire a cărnii prin osmoză e încheiat. Acum poţi şterge carnea cu un şervet uscat şi o poţi prepara după preferinţă.

În acest fel poţi frăgezi şi carnea de porc, de curcan sau chiar de vânat. Atenţie, funcţionează doar dacă sarea se aplică pe carne, nu pe grăsimea sau piele (care conţine multă grăsime) şi nu sunt hidrosolubile.

Unul dintre cele mai populare medicamente “cotidiene”, aspirina are o mulţime de utilizări, unele de-a dreptul inedite, de la cosmetice la agronomice. Păstrează tot timpul la îndemână o cutie de aspirină pentru că te va scuti de mai multe bătăi de cap.

Înainte de trece la utilizările propriu zise ale ei, să stabilim ce este de fapt aspirina pentru a înţelege cum de o banală pastilă se poate transforma într-un ajutor nepreţuit nu doar pentru corpul nostru ci şi pentru casa noastră. Aspirina cum este cunoscută popular în română (Aspirin e numele original dat de producătorul german Bayer) este acidul acetilsalicilic.

Baza acestui medicament este salicilina, extrasul din coajă de salcie albă (Salix alba), care este cunoscut de aproximativ 2500 de ani pentru utilitatea lui. Conform surselor citate de wikipedia, “medicul Hipocrate a scris în secolul al V-lea î.Hr. despre o pudră amară extrasă din scoarţa de salcie care avea puterea de a uşura durerile şi de a reduce febra”. Însă, de abia în 1897 , un cercetător de la compania Friedrich Bayer a înlocuit una dintre grupele funcţionale hidroxil din acidul salicilic, cu o grupă acetil, care reducea semnificativ efectele negative. Acesta a fost primul medicament de sinteză şi începutul industriei farmaceutice.

Dar să vedem la ce altceva putem folosi aspirina în viaţa de zi cu zi.

1. Previne infarctul miocardic. Medicii recomandă, în special bărbaţilor de peste 40 de ani, să ia aspirină (câte o pastilă de 80-100 mg zilnic) pentru a preveni riscul unui infarct miocardic. Calitatea sa de vaso-dilatator ajută la fluidizarea sângelui.
2. Reduce febra musculară. Dacă ai făcut un efort intens, fie că e vorba de muncă sau sport, ia o aspirină după ce ai terminat pentru a preveni febra musculară de a doua zi. Crede-mă pe cuvânt, o iau după ce fug 2 ore şi funcţionează.
3. Reduce mahmureala. Ai exagerat cu alcoolul? A doua zi mănâncă, bea multă apă şi ia o aspirină, te va ajuta să te refaci mult mai repede decât în mod normal. Poţi să o iei şi cu o jumătate de oră înainte de culcare chiar în seara cu pricina. Dacă îţi aminteşti! Şi, nu uita, nu pe stomacul gol!
4. Tratează acneea (coşurile). Zdrobeşte două pastile de aspirină şi amestecă-le cu câteva picături de apă pentru a obţine o pastă. Aplică pasta cu degetul pe piele şi lasă-o să acţioneze 15 minute. Clăteşte uşor cu apă rece.
5. Mască exfoliantă. Dizolvă 2-3 pastile de aspirină în puţină apă şi amestecă pentru a obţine o pastă fină. Aplică pasta pe faţă şi las-o să acţioneze 10-20 de minute. Clăteşte cu apă călduţă. 
6. Calmează înţepăturile de insecte. Păianjenii, furnicile dar mai ales ţânţarii lasă urme dureroase pe pielea nostră. Fă o pastă dintr-o pastilă de aspirină şi puţină apă şi aplic-o direct pe urmele de înţepătură. Durerea şi iritaţia se vor calma imediat.
7. Vindecă tălpile crăpate şi bătăturile. Dacă ai probleme cu călcâiele, fă o pastă din 7-8 aspirine (pisate) şi 2 linguriţe de suc de lămâie. Aplică pe călcâie, înfăşoară picioarele cu folie de plastic sau cu o pungă şi lasă să acţioneze 20 de minute.
8. Tratează ciuperca piciorului. Aspirina are un efect anti-fungicid. Amestecă pudră de talc cu aspirină făcută pudră (în cantităţi relativ egale). Pudrează cu acest amestec rănile de pe picioare. Repetă timp de câteva zile.
9. Tratează psoriazisul. Conform medicului dermatolog Joshua Zeichner, seful secţiei de cosmetică şi cercetare în dematologie al spitalului Mount Sinai Hospital din New York, aspirina are efecte în cazul tratamentului psoriazisului. Pisată şi amestecată cu apă, aspirina se aplică direct pe zonele afectate şi se lasă să acţioneze până la jumătate de oră. Acestă “cremă” dizolvă celule de piele moartă şi ajută la refacerea celulelor sănătoase.
10. Reduce rozaceea. Potrivit aceluiaşi medic, “unguentul” de aspirină este eficient şi atunci când este aplicat aplicată pe zonele afectate de rozacea.
11. Înlătură mătreaţa. Aşa cum spuneam mai sus, aspirina omoară ciupercile. Şi mătreaţa este rezultatul uneia.  Adaugă două aspirine pisate pentru fiecare “porţie” de şampon (pentru o spălare). O să fi surprins de rezultate.
12. Spală şi dezinfectează mâinile. În amestec cu zeamă de lămâie, aspirina pudră curăţă petele de nicotină, de iarbă sau cafea de pe mâini. În plus le dezifectează.
13. Scoate petele de ou crud. Dacă te-ai murdărit cu ou crud pe haine, şterge bine pata cu un şervet. Apoi înmoaie bine cu apă călduţă (nu caldă, deoarece va cogula oul!) şi apoi pune peste pată soluţie din zeamă de lămâie amestecată cu două aspirine pisate. Lasă să acţioneze 30 de minute şi clăteşte bine.
14. Scoate petele de transpiraţie de pe rufele albe. Amestecă trei aspirine făcute pudră într-o jumătate de cană de apă caldă. Înmoaie părţile pătate ale tricourilor sau cămăşilor şi lasă-le timp de 2-3 ore înainte de a le spăla propriu-zis.
15. Menţine florile din vază. Potrivit profesorului Judy Jernstedt de la Universitatea Davis, Statele Unite, florile din vază trăiesc mai mult dacă bacteriile care le “atacă” sunt neutralizate. Adaugă în apă înainte de a pune florile o pastilă de aspirină pisată şi florile vor dura mai mult, deoarece aspirina reduce producţia de etilenă.
16. Omoară ciupercile şi întreţine solul. Calităţile anti-fungicide ale aspirinei sunt vizibile şi în grădină. Adaugă jumătate de aspirină, cel mult o aspirină, la un litru de apă şi stropeşte pe marginea plantelor. Aspirina distruge sporii şi ciupercile care le dăunează plantelor tale.
17. Conservant. Deşi este discutată utilizarea ei în bucătărie (mai ales pentru că nu e recomandată copiilor), este cert că o pastilă de aspirină pusă deasupra borcanelor de zacuscă sau alte conserve previne apariţia florii (mucegaiurilor) datorită calităţilor sale anti-fungicide.  

Mucegaiul este o ciupercă care se formează în medii umede, în special în băi, bucătării dar şi în camere, mai ales în perioadele ploioase. Dincolo de aspectul său inestetic, mucegaiul este nesănătos pentru oameni şi animale, în special pentru cei care au probleme sau sunt predispuşi la afecţiuni respiratorii. Eliminarea mucegaiului este simplă şi la îndemâna ta. Îţi vom arăta acum cum să elimini în cel mai ieftin şi eficient mod mucegaiul folosind clor (hipoclorit de sodiu), substanţă care omoară mucegaiul şi dezinfectează eficient, şi oţet.

Majoritatea produselor pentru îndepărtarea mucegaiului au ca substanţă activă clorul. Şi atunci de ce să plăteşti în plus pentru parfum când tu ai nevoie doar de clor pentru a omorî mucegaiul?

Pentru ce utilizăm clorul

Soluţia pe bază de clor o să vă ajute la eliminarea mucegaiului de pe suprafeţe netede, neporoase. Gresia, faianţa şi rosturile lor se curăţă frumos cu clor. De asemenea căzile şi marginile lor. Mai puţin eficient este clorul în cazul zidurilor unde omoară mucegaiul doar de la suprafaţă (deoarece zidurile absorb apa nu şi clorul). În cazul lor este dată de folosirea ulterioară a oţetului, aşa cum vom vedea în continuare.

De ce avem nevoie

Evident, de clor. Clorul se combină cu apă rece în proporţie de 1 la 10. La 1 pahar de hipoclorit de sodiu adăugaţi 10 pahare de apă. Nu faceţi cantităţi mult mai mari decât o să folosiţi deoarece soluţia îşi va pierde din putere, în câteva săptămâni îi scade eficienţa cu 50%. Formaţi soluţia şi turnaţi-o într-un flacon de detergent pentru geamuri, pentru a putea să o pulverizaţi.

Precauţii

Câteva precizări înainte de a trece la treabă. Citiţia eticheta! Clorul este o substanţă utilă dar foarte iritantă. Evitaţi contactul cu ochii deoarece este foarte periculos pentru ei. Arde! Folosiţi mănuşi pentru a spăla cu el. Chiar şi diluat îşi păstrează capacitatea de a dăuna pielii. Utilizaţi clorul în spaţii deschise sau bine ventilate. Deschideţi uşile şi geamurile camerelor în care urmează să-l utilizaţi. Clorul e iritant pentru căile respiratorii aşa că nu-l respiraţi. Clorul decolorează. Zidurile (altele decât cele albe, evident) se vor decolora. Dacă utilizaţi soluţii pe bază de clor trebuie să aveţi în vedere acest aspect. De asemenea, clorul – renumit ca înălbitor – o să decoloreze textilele, covoarele, etc. cu care o să vină în contact. Îndepărtaţi sau acoperiţi orice astfel de obiect care s-ar putea decolora.

Cum se foloseşte

Cu ajutorul unei cârpe sau perii ştergeţi zona care urmează să fie tratată cu clor (pentru a nu dilua soluţia de clor). Aplicaţi cu pulverizatorul soluţia de clor şi lăsaţi-o să acţioneze câteva minute. Frecaţi cu o cârpă sau perie (periuţa de dinţi veche e ideală pentru spaţiile înguste). Repetaţi de câte ori e nevoie (după câteva minute sau ziua următoare).

“Finisarea” cu oţet

Mirosul de clor este puternic şi persistent. Pentru a scăpa de el, dar şi pentru a completa tratamentul, în special în cazul zidurilor unde clorul are eficienţă doar la suprafaţă, puverizaţi pe suprafaţa uscată (după tratamentul cu clor) oţet alb, folosind un pulverizator pentru grădină sau un flacon de la un detergent pentru geamuri. Lăsaţi să se usuce, aerisiţi bine şi bucuraţi-vă de viaţă!

Dacă eşti băutor de cafea ştii cât de mult zaţ arunci la gunoi în fiecare zi. Şi nu cred că nu te-ai întrebat măcar o dată ce ai putea face cu el. Unele utilizări ale zaţului de cafea la ştii deja şi le-ai încercat, de altele însă poate nici nu ai auzit. Ca să fim siguri că le ştii pe toate, îţi prezentăm mai jos 14 utilizări ale zaţului de cafea pentru casă şi grădină.

1. Deodorizant de frigider
   Pune zaţ de cafea bine uscat pe o farfuriuţă în frigider sau congelator pentru a elimina mirosurile puternice. Cafeaua o să absoarbă mirosurile neplăcute. Schimbă-o după câteva zile cu alta.
2. Pastă de curăţat pentru ustensilele de bucătărie
   Presară zaţ de cafea pe obiectul pe care vrei să îl cureţi şi freacă bine cu o lavetă bine umezită. Zaţul curăţă foarte bine grăsimea şi urmele de arsură de pe oale şi tigăi. Clăteşte bine cu apă caldă.
   Amestecă zaţ de cafea cu detergent de vase. Soluţia aceasta te va ajuta să cureţi sticle şi recipiente înguste murdare de ulei şi/sau usturoi.
3. Soluţie pentru retuşat mobila
   Pune zaţ de cafea într-o cană cu apă călduţă astfel încât să obţii o pastă groasă. Înmoaie un băţ cu vată pentru curăţat urechile şi retuşează părţile de mobilă zgâriate. Această soluţie este potrivită pentru mobila de lemn în culoarea clasică. Dacă ai o mobilă de altă culoare, poţi încerca într-un colţ pentru a vedea cum iese înainte să retuşezi toate zgârieturile.
4. Protecţie împotriva melcilor şi furnicilor
   Presară zaţ de cafea în grădină în jurul plantelor pe care vrei să le protejezi de melci sau furnici. Cel mai eficient mod este să formezi cercuri în jurul plantelor astfel încât melcii să nu poată trece (zaţul păstrează o parte din aciditatea cafelei iar melcii nu vor trece peste zaţ).
5. Hrănirea solului
   Dacă adaugi zaţ de cafea în pământul de flori din grădină, va creşte aciditatea solului ceea ce duce la o absorbţie mai mare de aluminiu pentru plante. În special pentru hortensii, acestea vor avea o culoare mai intensă. Foloseşte zaţul ca îngrăşământ şi pentru trandafiri sau alte plante din grădină sau ghiveci.
6. Curăţarea cenuşei
   Ca să nu umpli casa sau grădina de praf când cureţi cenuşa, presară zaţ umed peste cenuşa înainte de a o mătura.
7. Mască pentru mâini şi corp
   Freacă mâinile cu zaţ de cafea pentru a exfolia pielea şi a elimina mirosurile de mâncare, în special de ceapă şi usturoi, după ce ai gătit. Funcţionează şi pentru mirosurile de petrol, benzină, motorină etc. Amestecă zaţ de cafea cu unt de cocos şi obţii un exfoliant natural şi rapid pentru corp.
8. Protecţie împotriva viespilor şi a albinelor
   Pune zaţ de cafea bine uscat pe o farfurie şi dă-i foc. Ca să nu ardă prea repede, poţi folosi folie de aluminiu care îi va conferi o ardere lentă.  Fumul va alunga viespile şi albinele. Este util pentru mesele în aer liber când viespile şi albinele vin atrase de mâncare.
9. Ingredient pentru săpun de casă
   Adaugă zaţ de cafea în săpunul de casă şi obţii un săpun parfumat şi exfoliant.
10. Ingredient pentru lumânări parfumate
    Amestecă zaţ de cafea cu ceară de albine, toarnă amestecul în forme şi pune un fitil. Ai obţinut o lumânare parfumată.
11. Vopsea pentru haine şi hârtie
    Cu zaţul de cafea se poate vopsi hârtia pentru a obţine aspectul de învechit. Într-o tavă, amestecă zaţ cu apă şi bagă foile de hârtie câteva secunde. Scoate-le şi punele la uscat. După uscare, scutură restul de zaţ.
    Pentru haine albe, zaţul de cafea oferă o nuaţă gălbui-cafenie. Se pot vopsi şi strânse bine (ca la stors) pentru a obţine un model.
12. Băutură alcoolică
    Un biochimist portughez a amestecat zaţ de cafea bine uscat cu drojdie şi zahăr şi l-a lăsat la fermentat. A obţinut o băutură alcoolică interesantă, cu miros de cafea şi gust amărui.
13. Compost
    Zaţul este foarte important pentru compost pentru a creşte aciditatea. Citeşte aici totul despre cum să faci compost singur.
14. Marinată pentru carne de vită
    Foloseşte zaţ pentru a marina carnea pentru grătar sau fripturi. Amestecă un sfert de ceaşcă de zaţ bine uscat cu 2 linguri de zahăr brun, 1 lingură de sare şi, opţional, chimion şi pudră de ardei iute. Freacă carnea de vită cu acest amestec şi las-o să se pătrundă. Scutură excesul şi pune-o pe grătar sau la cuptor.

Un dezumidificator ne ajută să eliminăm excesul de umezeală din camere, dulapuri sau alte spaţii închise. O soluţie economică, fără să consume electricitate, este să îţi faci tu un dezumidifacator de genul celor care se vând în magazinele de bricolaj (vezi foto).

sursă foto: bricoshop.ro

Practic, toate dezumidificatoarele din magazin (care nu sunt electrice) sunt pe bază de clorură de calciu. Clorura de calciu este o sare (CaCl2) care se foloseşte atât în industria alimentară ca coagulant (cheag pentru iaurturi, brânzeturi etc), cât şi pentru deszăpezirea drumurilor pentru că creşte temperatura de îngheţare. Fiind o substanţă higroscopică absoarbe bine umezeala, motiv pentru care este folosită pentru dezumidificatoare.

De ce avem nevoie?

• un recipient de plastic
• clorură de calciu
• o bucată de pânză
• un elastic sau sfoară

De unde cumpărăm clorură de calciu?

Clorura de calciu pentru industria alimentară are o puritate mare, se vinde în pliculeţe mici şi este mai scumpă. De aceea, îţi recomandăm clorura de calciu de puritate mai mică (70-80%), folosită pentru deszăpezire, care se vinde la kilogram. Se poate cumpăra de la magazinele de bricolaj sau de materiale de construcţii. Dacă ai curte şi ai nevoie de sare pentru deszăpezire, îţi poţi cumpăra un sac mai mare din care poţi folosi şi pentru acest proiect. O altă variantă este să cumperi un sac împreună cu alţi prieteni pentru a obţine cel mai bun preţ pe kilogram.

Asamblare

În funcţie de spaţiul în care vrei să foloseşti, alege recipientele de plastic adecvate. Poţi folosi orice ai prin casă, ambalaje vechi (cutii de brânză, găletuşe de vopsea bine splălate, etc). Important este să nu aibă găuri sau fisuri pentru că dispozitivul va acumula apă şi să aibă gura lată.

Pune clorură de calciu în recipientele alese astfel încât să umpli jumătate din vas. Pentru o cameră normală este necesar 1 kg de clorură de calciu. Acoperă vasul cu pânză şi leagă-l la gură cu elastic sau sfoară. Pune-l în colţuri sau în locuri dificil de accesat pentru a nu fi răsturnat.

După 1 lună, schimbă clorura de calciu după ce în prealabil ai spălat şi uscat bine vasul.

Oţetul, acidul acetic sau acidul etatonic, este un lichid incolor cu miros pătrunzător şi iritant care se regăseşte de regulă în orice casă. Folosit cu predilecţie la gătit şi conservat, oţetul are multe alte calităţi extraculinare  la care -probabil – nici nu ne-am gândit. Fiind un acid slab ajută fără să distrugă, omoară bacteriile, curăţă, împrospătează şi dezinfectează. Păstrează tot timpul o sticlă de oţet la îndemână pentru că o să ai nevoie de el. Mai ales după ce citeşti materialul de mai jos.  

• Îndepărtează calcarul
  Oţetul este  unul dintre acizii cei mai la îndemână atunci când vine vorba de îndepărtarea petelor de calcar din maşina de spălat, robineţi, fier de călcat, calorifere, căzi, chiuvete, robineţi şi în general de oriunde acesta îşi face de cap. Vezi pe larg cum să îndepărtezi calcarul folosind oţetul.
• Distruge mucegaiul
  Pune oţet într-un vechi flacon de detergent de geamuri şi puverizează-l direct pe perete. Repetă operaţiunea după câteva ore de câte ori e nevoie pentru a omorî mucegaiul. Este indicat în special pentru ziduri, unde clorul (care este eficient de felul lui) devine insuficient pentru că nu se absoarbe în suprafeţe poroase.
• Distruge buruienile din grădină
  Aplicat cu atenţie pentru a nu distruge culturile folositoare, oţetul poate fi folosit pentru “arderea” buruienilor nedorite din grădini, acidul acestuia fiind deosebit de eficient pentru această sarcină.
• Îndepărtează mătreaţa
  Aplicat după spălare, în combinaţie de o cană de oţet la două căni de apă caldă, oţetul îndepărtează până la sută la sută (vorba reclamei) mătreaţa. Atenţie la scapul sensibil deoarece poate provoca arsuri.
• Curăţă lentilele ochelarilor
  Pentru a îndepărta urmele grase de pe lentilele ochelarilor, pune câte o picătură pe fiecare lentilă şi şterge cu o cârpă curată.
• Scade febra
  Febra scade mult mai repede dacă persoana aflată în suferinţă ia o aspirină, se înveleşte bine – pentru a transpira –  şi o dată la 40-60 de minute i se administrează o frecţie rapidă cu oţet, după ce se înlătură hainele ude. După frecţia cu oţet se schimbă hainele transpirate. Se repetă operaţiune de 2-3 ori.
• Îndepărtează petele de deodorant
  Una dintre cele mai frecvente probleme în folosirea deodorantelor solide (roll-on) constă în apariţia pe haine, în special cele de culoare închisă, a petelor “de deodorant”. Din fericire aceste pete se pot îndepărta prin spălarea manuală cu apă, detergent şi oţet.
• Îndepărtează negilor
  Se amestecă oțet din mere cu glicerină pentru a obține o loţiune ce aplicată zilnic pe negi duce la dispariția acestora.
• Hidratează pielea
  Oţetul ajută la hidratarea pielii pentru că reduce duritatea apei; adaugă 2 linguri de oţet în apa din cadă şi o să vezi diferenţa.
• Reduce durerile din gât
  Gargara cu oţet reduce semnificativ durerile de gât. Se pun două linguriţe de oţet într-un pahar cu apă şi se face gargară 1 minut, apoi se înghite apa. Dacă durerea persistă, se repetă gargara de mai multe ori.
• Tratează arsurile solare
  Dacă rămâi fără cremă de protecţie solară, poţi folosi oteţul ca soluţie alternativă pentru tratarea arsurilor pielii. Aplică oţet pe zonele pielii afectate de arsuri solare și frecă uşor. Roşeaţa se va diminua, la fel şi senzaţia de mâncărime. Evident, cremele sunt mult mai eficiente; foloseşte oţetul doar în caz de urgență.
• Curăţă maşina
  Oţetul nu este atât de gros ca loţiunea de lustruire pentru maşini, dar aciditatea şi consistenţa sa curăţă foarte eficient praful şi murdăria întărită. Aplică oţet din abundenţă pe o lavetă şi frecă bine. Maşina va arată mai frumoasă şi lucioasă ca niciodată. Vezi aici şi cum să-l foloseşti în detergentul pentru maşină.
• Reduce sughiţul
  Unii oameni scapă de sughiţ cu un simplu pahar cu apă în timp ce alţii trebuie speriaţi bine. O altă soluţie este oţetul. Înghite o lingură de oţet şi adio sughiț.
• Împrospătează legumele
  Dacă ai legume cu părți mai ofilite şi trecute, dar pierzi foarte mult prin tăiere, pregăteşte o soluţie din apă şi oţet şi spală legumele bine. Aceeaşi soluţie e foarte eficientă pentru fructele de pădure sensibile. Clăteşte-le bine cu ea şi vor dura mai mult.
• Îndepărtează petele de transpiraţie
  Nu e de glumit cu petele de transpirație. Sunt inestetice şi foarte neplăcute, mai ales pe hainele favorite. Cu o soluţie ce conţine o parte de oţet la 3 părţi de apă, petele se curăţă foarte bine.
• Alungă furnicile
  Furnicilor nu le place oţetul deloc. De aceea, dacă pui picături de oţet bine plasate pe pragul uşilor sau pe coridoarele de acces în casă, cu siguranță furnicile te vor ocoli.
• Înlătură mirosul de clor
  Tocătorul de bucătărie se dezinfectează cel mai bine cu clor, în special pentru a înlătura mirosurile de ceapă, peşte etc., însă în locul mirosurilor neplăcute o să rămâi cu cel de clor. Pentru a îndepărta mirosul de clor, clăteşte tocătorul cu oţet.
• Dezinfectează şi tratează rănile
  Te-ai rănit şi nu ai niciun dezinfectant la îndemână? Foloseşte oţet nediluat direct pe rană. Oţetul (diluat la 5% pentru că e vorba de o aplicare prelungită – bandaje – pe rană) s-a dovedit eficient în tratarea unor bacterii insensibile chiar şi la antibiotic, cum este Pseudomonas aeruginosa.
• Pregăteşte solul
  Există unele plante ce preferă solul acid care le ajută să aibă flori mai frumoase. Toarnă câteva picături în ghiveciul respectiv. Atenție: studiază cu atenție ce sol preferă planta înainte de a turna oţetul.
• Curăţă unghiile
  Pentru fumători, oţetul poate fi folosit la îndepărtarea petelor de tutun de pe unghii. Aplică 2-3 picături de oţet pe unghii şi freacă bine cu o bucată de vată sau tifon. Petele vor deveni din ce în ce mai estompate.
• Împrospătează rufele
  Oţetul funcţionează foarte bine şi ca balsam de rufe pe care le împrospătează la un preţ de nebătut. Adaugă un păhărel de oţet în compartimentul de balsam al maşinii de spălat. După uscare hainele vor avea un miros proaspăt şi curat. În plus îţi va proteja maşina de spălat de depunerile de calcar.
• Curăţă proteza
  Cu toţii ne dorim o dantură frumoasă, curată şi fără bacterii nocive, nu-i aşa? Acidul din oţet ucide multe din bacterii prin simpla atingere. Ţine proteza în apă cu oţet cât nu o foloseşti.
• Curăţă ustensilele
  De asemenea, dorim ca ustensilele din bucătărie să fie curate. Curăţate cu oţet, vor fi curate și dezinfectate. Toarnă câteva picături de oţet pe furculiţe, linguri, alte ustensile înainte de a le spăla.
• Îndepărtează mirosurile din borcanele folosite
  Dacă refoloeşti borcanele, fie pentru că sunt încăpătoare, fie pentru că îţi place modelul, poţi scăpa de mirosurile date de ce a fost înainte în ele dacă freci bine borcanul cu oţet. Lasă oţetul să acţioneze puțin, apoi spălă cu detergent de vase şi clăteşte cu apă din abundență.
• Curăţă mobila
  Mobila veche, în special cea de metal, îşi poate recăpăta frumuseţea şi luciul de odinioară curaţată cu o soluţie ce conține oţet şi ulei de măsline. Acelaşi amestec este util şi pentru îndepărtarea petelor de pe mobila din lemn.
• Îndepărtează petele de pe covoare
  Oţetul e aspirina celor care nu reuşesc să scoată petele din covoare, în special din cele deosebite. Toarnă oţet pe pată şi freacă cu o cârpă curată până dispar.
• Îndepărtează grăsimea – Când trebuie să speli o tigaie în care grăsimea s-a învechit şi vrei să economiseşti timp, toarnă oţet peste grăsime şi frecă un pic. Grăsimea se va lua mai uşor de pe tigaie. Dacă se încăpăţânează, toarnă oţet şi lasă-o să se înmoaie câteva minute.
• Dă luciu pielii
  Dacă vrei să redai strălucirea articolelor din piele, curăţa-le cu o soluție din oţet şi ulei de in.
• Împrospătează aerul
  Fie că e vorba de frigiderul care absoarbe mirosurile din alimente, fie că e vorba de camerele din casă ce au un miros stătut, poţi folosi oţetul ca “deodorant” de cameră. Dacă adaugi în oţet ierburi aromate (lavandă, rozmarin), o să ai un un aer proaspăt, fără mirosuri neplăcute. Pentru frigider, toarnă câteva linguri de oţet în apa cu care speli frigiderul pentru a înlătura mirosurile.
• Ajută la curăţarea peştilor de solzi
  Dacă vrei ca solzii să se ia mai uşor când cureţi peştele, frecă peştele cu oţet cu câteva minute înainte. Oţetul va acţiona ca un lubrifiant, iar solzii se vor desprinde mai uşor.

Da, da, ai citit bine, e vorba chiar de ce poţi găti într-un filtru de cafea. Prima dată am gătit când am rămas singur într-o cameră de hotel cu un filtru de cafea şi un mini-frigider. Adică de ce un filtru de cafea să stea să zacă acolo toată ziua după ce a făcut câteva minute, dimineaţă, o cafea? Nu, prietene, ai o rezistenţă solidă, un sistem de încălzire şi dozare a apei, aşa că sigur ştii să faci altceva. Şi a ştiut. La început o supă, apoi un ou fiert şi mai încolo crenvurşti. A dat şi greş. Aşa că o să evităm reţetele fără şanse de izbândă dar o să le amintim pentru a le evita şi tu. Dar, în cele din urmă a reuşit să ducă la capăt reţetele de mai jos motiv pentru care mă simt dator să le trasmit mai departe. Evident, ideal, când ai la îndemână un aragaz şi vase pe măsură foloseşte-le. Dacă nu le ai însă poţi încerca şi filtrul de cafea pentru a găti.

Reţete în vasul filtrului de cafea

1. Ceai

Evident, un filtru de cafea poate să facă ceai. Nu e mare filozofie dar trebuie să o notez şi pe asta. Pentru ceai îl poţi folosi în două feluri. La fel ca şi la cafea, pentru ceaiul vărsat (de fructe, negru, etc.) pe care îl pui în filtru de hârtie sau plastic, şi laşi apa fierbinte să picure peste el. Sau, pentru ceaiul la plic, pui apă în rezervorul aparatului şi o laşi să picure fierbinte în carafa aparatului unde pui plicurile de ceai. Le laşi să se infuzeze puţin şi asta e. De ce ai face ceai la filtrul de cafea? Pentru că ai mai mulţi musafiri şi nu a de gând să faci 4-5 ceaiuri pe rând. Simplu!

2. Supă “la plic”

A doua cea mai la îndemână utilizare este să să faci supă la plic. Ştiţi voi care, aia din tăieţei instant din grâu, un plic de condimente şi unul de grăsimi. Nu e cea mai sănătoasă mâncare dar poţi să o faci în cinci minute. Urmăreşte instrucţiunile de pe pachet şi dozează apa în rezervorul dozatorului de cafea. Rupe tăieţeii astfel încât să intre în vasul de cafea şi adaugă conţinutul plicurilor. Opţional, poţi adăuga pentru un plus de gust, un strop de ulei de susan, cozi de ceapă verde tăiate fin şi frunze de coriandru tocate mare. Porneşte aparatul şi lasă să curgă apa fierbinte peste tăieţei. Când apa s-a scurs în întregime mai lasă tăieţeii să se infuzeze încă 3-5 minute. Gata!

3. Ouă fierte

De abia de aici începe gătitul.  Dar nu e nimic complicat. Umple rezervorul cu apă pe trei sferturi şi lasă să picure tot conţinutul fierbinte în vasul filtrului. Adaugă 1 linguriţă rasă de sare şi ouăle cu ajutorul unei linguri (lasă fiecare ou, pe rând, cu o lingură în apa fierbinte, pentru a nu sparge vasul sau ouăle). Nu pune mai mult de 5-6 ouă, în funcţie de dimensiunea vasului. Lasă filtrul pe “încălzire” 8-10 minute (în funcţie de cât de tari vrei să fie). Poţi scoate ouăle şi să le transferi în apă rece pentru un minut pentru a se curăţa mai uşor.

4. Crenvurşti fierţi

Pentru că sunt prefierţi, crenvuştii se gătesc repede şi bine în fitrul de cafea. Iar dacă tot o faci, fă-o ca la carte, nu îi fierbe doar în apă ca amatorii. Ia reţeta de aici şi o să-ţi schimbe viaţa. Fără mişto. La fel ca şi la ouăle fierte, pune apă în rezervorul filtrului şi lasă-o să curgă peste condimente şi crenvurşti. Lasă la cald încă 5-8 minute. Scoate crenvurştii şi serveşte-i cu hrean şi muştar.

5.  Orez fiert

Orezul fiert e o întreagă poveste. Ce trebuie să ştii e că fiecare tip de orez are nevoie de o altă cantitate de apă, în funcţie de conţintul de amidon al bobului. Se calculează la fiecare măsură (ceaşcă, cană) de orez un raport proporţional de lichid (apă, supă). De exemplu, orezul Basamati (indian) sau Jasmine (thailandez) au nevoie pentru fiecare măsură de orez o măsură şi jumătate de apă (pentru o cană de orez pui o cană şi jumătate de apă), orezul normal şi cel prefiert au nevoie de două măsuri de lichid pentru fiecare măsură de orez iar pentru fiecare cană de orez integral ai nevoie de două căni şi jumătate de lichid. Îţi recomand să fierbi în vasul filtrului de cafea doar orez Basmati, cel mult orez normal, prefiert.  Simplu, măsori cantitatea de orez şi de apă aferentă. Pui orezul în vas şi apa în rezervor şi o laşi să picure peste orez. Laşi să fiarbă la “foc” mic şi când orezul a absorbit aproape toată apa, opreşti aparatul şi îl laşi să absoarbă tot lichidul. Toate povestea orezului fiert e aici. În zece minute e gata!

6. Pilaf

Exact prietene, ai citit bine, poţi face şi pilaf în aparatul ăsta, dacă altul n-ai la îndemână. Îţi dau o reţetă aproximativă ca să vezi cum stă treaba. E o reţetă pentru două persoane. Să zicem că foloseşti un orez prefiert, ceea ce e foarte ok. Ai nevoie de o cană de orez, 2 căni de apă, 1 cub de concentrat de supă de pui, 200 grame de piept de pui, 1 ceapă mică şi un morcov pe măsură, 4-5 linguri de ulei, 1 foaie de dafin, piper proaspăt măcinat şi, opţional, boia de ardei dulce. Acum, cureţi ceapa şi morcovul şi le dai pe răzătoare sau le tai foarte mărunt. Apoi tai cubuleţe şi carnea. Acum, pui uleiul în vasul aparatului (nu pui pic de apă în rezervor încă!) şi sotezi ceapa şi morcovul în sensul că le laşi să bolborosească acolo vreo zece minute până când ceapa se înmoaie şi uleiul se îngălbeneşte de la morcov. Agită şi amestecă din când în când. Adaugă cubuleţele de pui şi amestecă bine. Pune din nou vasul “pe foc” şi aşteaptă să se albească puiul. Acum poţi pune apa (2 căni de apă) în rezervorul filtrului de cafea. Adaugă în vas cubul de supă, foaia de dafin şi, opţional, 1/4 linguriţă de boia. Aşteaptă să curgă toată apa din rezervor peste carne şi lasă să “fiarbă” totul cam zece minute să se pătrundă carnea. Adaugă orezul în vas şi lasă la fiert până când orezul a absorbit aproape toată apa. Adaugă piperul, amestecă, opreşte aparatul şi lasă vasul să absoarbă tot lichidul. Gata pilaful, tati!

7. Cuşcuş

N-o să-ţi ascund că cuşcuşul e unul dintre mâncărurile mele favorite. Se face simplu pentru că e prefiert. Şmecheria e să îi dai să absoarbă supă, să îi adaugi ulei şi mirodenii. Mai apoi, fructe uscate, bucăţele de carne (de exemplu cârnăciori semi afumaţi) şi ce mai vrei tu. Cuşcuşul are nevoie de 1 măsură şi jumătate de supă la una de cuşcuş. De exemplu, pui o cană şi jumătate de apă în rezervorul aparatului de cafea şi un cub de concentrat de supă de pui în vasul de sticlă împreună cu 4-5 linguri de ulei de măsline, câţiva stopi de zeamă de lămâie şi 1 linguriţă rasă de pudră de curry. Când tot conţinutul rezervorului a curs în vas, amestecă bine pentru ca cubul de supă să se dizolve, opreşte aparatul şi adaugă 1 cană de cuşcuş. Lasă vasul la cald timp de 5 minute. Scoate vasul şi afânează cu o furculiţă pentru ca boabele să se desprindă frumos. Ca să înţelegi cum se face cuşcuşul vezi povestea aici.

8. Legume la abur

Poţi să “găteşti” şi legume la abur în vasul de sticlă al filtrului de cafea. Ideea e să foloseşti puţină apă, maxim o jumătate de cană, şi să nu supraîncarci vasul cu legume. Funcţionează cel mai bine cu broccoli şi conopidă (desfăcute în florete), care nu au nevoie de un timp îndelungat de gătire dar şi cu rădăcinoase (morcovi, ţelină, pătrunjel, curăţate şi tăiate în fâşii pe lungime) şi chiar cartofi (tăiaţi cubuleţe). Pune apa în rezervor, legumele în vasul de sticlă şi lasă natura să lucreze jumătate de oră. Poţi să stropeşti legumele cu ulei de măsline şi zeamă de lămâie. Un pic de sare şi piper nu o să strice niciodată. Ca secret îţi pot vinde doi căţei de usturoi pe care să îi pui în vasul de sticlă împreună cu legumele ca să le dea un plus de gust. Gata, ca deja am spus prea mult.

9. Mazăre fiartă

Mazărea congelată se face minunat în vasul de sticlă al filtrului de cafea. Pune mazăre congelată (2-3 căni) direct în vasul de cafea. Adaugă o lingură de unt peste şi 1 linguriţă de sare. Pune în rezervorul filtrului de cafea o jumătate de cană de apă şi lasă-o să curgă peste mazăre. Mai lasă mazărea încă zece minute şi poţi să o serveşti.

10. Peşte sau pui

De ce ai face mazăre în filtrul de cafea? Ca să o serveşti alturi de pui sau peşte. Exact, poţi găti piept de pui tăiat felii sau peşte file de peşte (de preferat de peşte alb sau somon) în vasul filtrului de cafea. E o reţetă de “poşare”, de gătit înăbuşit. Condimentează după gust peştele sau puiul şi pune-l în vasul de sticlă împreună cu 2-3 linguri de ulei (de măsline dacă ai) şi 4-5 linguri de apă. Lasă-l pe funcţia de încălzire 15-20 de minute. În funcţie de cât de mari sunt bucăţile de carne sau peşte.

11. Fructe de mare

Ştiu, deja e prea mult, dar tot trebuie să ţi-o spun. Pentru că se poate. Midiile, de exemplu, sau creveţii, au nevoie de un timp foarte scurt de gătire, aşa că dacă nu ai altă cale le poţi găti chiar şi în filtrul de cafea. Cel mai la îndemână e să le pui curăţate, cu ulei de măsline, usturoi pisat, 3 linguri de apă şi trei de vin alb sau lămâie în vasul filtului de cafea. Adaugă şi o foaie de dafin pentru midii. Acum lasă totul pe funcţia de încălzire pentru 8-10 minute. Gata-i treaba. Serveşte cu pătrunjel proaspăt tocat.

12. Linte fiartă

Am avut dubii cu lintea. Dar funcţionează. Las-o la înmuiat câteva ore în apă rece. Apoi transferă lintea în vasul de sticlă al filtrului de cafea şi acoper-o cu apă. La o cană de linte înmuiată ai nevoie de una şi jumătate de apă. Lasă lintea la fiert pentru minim o jumătate de oră. Verifică din când în când dacă e fiartă. În partea finală adaugă sare sau concentrat de supă. Gata. O poţi folosi după cum doreşti. Dacă nu ai o idee mai bună, las-o să se răcească şi foloseşte-o într-o salată (amestec-o cu roşii, ton scurs din conservă, ceapă roşie tocată, ulei şi un strop de lămâie).

13. Compot

Hai că am ajuns şi la deserturi. Să începem cu un compot. Merge de minune cu fructe care nu au nevoie de un timp de gătire prea lung. Îl recomand pentru piersici, mere sau pere. De exemplu, pentru un compot de mere, curăţă 2 fructe şi îndepărtează-le cotorul. Pune fructele tăiate cuburi împreună cu 6 linguri de zahăr, puţină zeamă de lămâie (menţine culoarea fructelor), 2 căni de apă rece şi puţină scorţişoară. Lasă totul să “fiarbă” 10 minute. Cam gata.

14. Fondue de ciocolată

Dacă multe dintre reţete sunt doar nişte improvizaţii, în cazul acestei reţete filtrul de cafea e chiar recomandarea. Foloseşte 200 de grame de ciocolată şi tot cam atâta smântână dulce grasă. Rupe ciocolata bucăţi şi pune-o împreună  cu smântâna dulce în vasul filtrului de cafea. Când ciocolata s-a topit amestecă totul bine şi treci la treabă. Cu ajutorul unei furculiţe cu coadă lungă scufundă bucăţi de fructe (banane, kiwi, căpşuni, piersică,etc.) în ciocolata topită şi las-o câteva secunde să se “glazureze”. Asta e!

15. Ciocolată caldă

Dacă tot am ajuns la ciocolată ar fi păcat să ratezi tocmai ciocolata caldă. E de fapt o cacao mai legată şi mai aromată.  Pentru două porţii ai nevoie de 2 linguriţe cu vârf de cacao pură, patru linguri de zahăr, 2 linguriţe rase de amidon şi două căni de lapte gras şi un vârf de cuţit de şcorţişoară opţional. Amestecă cacaoa cu amidonul şi adaugă treptat puţin lapte. Amestecă pentru a nu se forma cocoloaşe. Amestecă cu restul de lapte, scorţişoara şi zahărul în vasul filturlui de cafea. Porneşte aparatul şi lasă-l să încălzească conţinutul câteva minute. Gata-i ciocolata caldă!

16. Vin fiert

La băuturi, vinul fiert e cel mai la îndemână. Rulouri de scorţişoară, câteva cuişoare, boabe de piper, poate felii de mere. La toate astea adaugi vin (de preferinţă roşu) şi zahăr după gust. Lasă vinul să se infuzeze direct în vas timp de câteva minute. Avantajul este că alcoolul nu se evaporă şi filtrul de cafea păstrează vinul cald. Ce-ţi poţi dori mai mult?! Poţi să lucrezi elegant şi să pui vinul direct în rezervor şi condimentele în fitrul de hârtie al aparatului. Însă zahărul pune-l direct în vasul de sticlă.

17. Grog

Băutură marinărească, iernatică, grogul este ideal de făcut în vasul filtrului de cafea. E o băutură aromată, tare, pe bază de rom. Pentru două porţii, pune 150 de ml de rom brun în vasul filtrului de cafea, adaugă 2 linguri bune de zahăr sau 3 de miere, scorţişoară şi cuişoare. Pune 2 căni de apă în rezervorul aparatului şi pune-l în funcţiune. Când toată apa s-a scurs peste rom grog-ul e gata. Serveşte-l fierbinte.

Reţete pe placa filtrului de cafea

Nu sunt mare amator de gătit pe placa filtrului de cafea, baza metalică pe care se încălzeşte vasul de sticlă termorezistentă, în special în cazul preparatelor care au nevoie de ulei şi care murdăresc aparate. Însă, recunosc, că unele lucruri se pot realiza binişor. Ca să nu murdăreşti aparatul îţi recomand să pui o folie de aluminiu pe placa aparatului, în felul ăsta nu se va murdări.

18. Sandviş cu brânză

Printre lucururile pe care le poţi face pe un placa unui filtru de cafea e sandvişul cu brânză. E la mintea cocoşului. Pui felii de brânză între felii de pâine toast. Ungi exeriorul sandvişului cu puţin ulei sau unt (ca să facă crustă frumoasă), şi îl pui direct pe placa aparatului de cafea pornit. Îl rumeneşti frumos pe ambele părţi.

19. Încălzit conserve

Ştiţi nenorocitele alea de conserve de cârnăciori sau costiţă cu fasole care îţi dau dependenţă? Sau mazăre cu cârnăciori? Ei, bine, se încălzesc de minune pe placa aparatului de cafea. Desfă conserva (când e fierbinte o să-ţi fie mult mai greu) şi pune-o pe placa aparatului. Amestecă uşor din când în când.

20. Prăjit cârnăciori sau bacon

Baconul (care este prefiert) sau cârnăciorii (semiafumaţi) şi chiar hot dog-ul se pot frige direct pe placa aparatului de cafea. Recomand cu tărie taparea cu folie de aluminiu înainte.

21. Ouă ochiuri

Da, dacă se pot face pe o piatră încălzită la soare, e evident că se pot găti şi pe placa aparatului de cafea. Un strop de ulei, sare şi piper. Dacă ştii să le faci în tigaie o să ştii să le faci şi aici.

22. Pui sau peşte “la grătar”

Feliile subţiri de peşte sau pui, condimentate şi stropite cu ulei, se pot frige pe placa fierbinte a filtrului de cafea.

23. Legume la “grătar”

Dovlece tăiaţi felii subţiri, vinete, ardei, roşii, ciuperci. Toate se pot face pe placa filtrului de cafea. Stropeşte-le după cu ulei, o linguriţă de oţet în care ai dizolvat o linguriţă de zahăr, un căţel de usturoi făcut pastă cu latul cuţitului, sare şi piper după gust.

24.Clătite americane

Cercul plăcii de la fitrul de cafea e forma ideală pentru a face clătite americane. Însă trebuie să o faci direct pe placă, fără folie de aluminiu. Ia reţeta de aici şi treci la treabă.

25. Fructe “la grătar”

Merele, piersicile, perele dar şi alte fructe îşi intensifică gustul prin caramelizarea zaharurilor atunci când sunt puse “pe grătar”. Pune-le pe placa filtrului de cafea, apoi unge-le cu miere, presară-le cu scorţişoară pudră şi serveşte-le simple sau cu îngheţată de vanilie alături.

Dacă foloseşti un sistem de operare windows pe calculatorul (mai ales dacă e mai vechi) deja ştii că e greoi, necesită multe resurse, protecţie ( antivirus, firewall, spyware, etc.). În plus îşi face zilnic câteva update-uri tocmai când ai mai mare nevoie de el. Ferească Sfântu’ să nu-l deschizi câteva zile pentru că o să ai nevoie de o jumătate de oră până îşi face toate update-urile şi îşi actualizează baza de date antivirusul. Pe de altă parte probabil că ai auzit de sistemele de operare Apple. Care sunt extraordinare. Însă sunt extrem de scumpe şi necesită calculatoare proprii şi mai scumpe. Şi atunci ce ar fi de făcut? Ai auzit tu câte ceva despre linux, dar cică ar fi complicat şi făcut doar pentru profesionişti şi nu “are toate programele”. E adevărat, e dezvoltat de profesionişti şi folosit de ei. Motiv pentru care e stabil şi sigur (nu are nevoie de antivirus). Atât de stabil şi sigur încât majoritatea serverelor (calculatoarele care găzduiesc website-uri) rulează pe acest sistem de operare. Dar nu e deloc complicat, mai ales dacă ştii pe care să-l foloseşti. Eu personal folosesc de ani de zile Linux Mint, unul dintre cele mai prietenoase, cu o interfaţă apropiată de cea a windows-ului astfel încât trecerea e relativ uşoară. Şi o să te învăţ cum să-l foloseşti şi tu astfel încât să te bucuri de un sistem de operare “uşor” (care rulează bine şi pe calculatoare modeste ca performanţe) şi este arhisuficent pentru utilizatorul mediu. E adevărat, nu poţi rula photoshop pe el (deşi există alternative şi pe linux), dar dacă eşti un utilizator “normal”, aşa ca mine, o să-l iubeşti. Nu doar pentru că e gratuit. Ci pentru că e chiar sistemul de care ai nevoie.

Ce este Linux Mint

Linux Mint este o interfaţă pentru sistemul de operare Ubuntu (care este unul dintre cele mai vechi şi mai răspândite Linux-uri, folosit pe calculatoare, servere, tablete şi telefoane mobile). Linux Mint prezintă avantajul de a avea o interfanţă aproapiată de cea cu care este obişnuit utilizatorul mediu de Windows, oferă acces la o bază de softuri (majoritatea gratuite) şi vine preinstalat cu o mulţime de aplicaţii de care ai nevoie: Libre Office (alternativa gratuită pentru suita Microsoft Office), Mozilla Thunderbird (client de email), video şi audio playere, browser, aplicaţie pentru copiat CD-uri şi, în general tot ce ai nevoie pentru a începe.

Ce ai de făcut înainte de instalare

Dacă ai un calculator care deja rulează windows şi te gândeşti să treci pe linux mint, primul pas pe care trebuie să-l faci este să îţi faci un backup al fişierelor (poze, filme, documente, etc.) pe care vrei să le păstrezi. Copiază totul pe CD-uri, stick-uri USB sau pe o memorie mobilă. Nu uita de parolele salvate în browser-ul tău. Dacă foloseşti browserul google chrome şi eşti logat cu adresa de email, nu-ţi face griji. După instalarea linux şi a google chrome, după logare o să ai tot ce ai salvat pe vechiul sistem de operare.

De unde îl descarci

Ultima versiune de Linux Mint se poate descărca de aici. O să vezi că poţi descărca sistemul pentru 32 sau 64 de biţi. Amândouă sunt bune. Diferenţa dintre ele este dată de resursele calculatorului tău. Cel de 64 de biţi rulează mai bine pe calculatoarele mai puternice, în vreme de cel de 32 de biţi este recomandat pentru cele mai modeste. Dacă ai un caculator nou (nu mai vechi de un an-doi), îţi recomand să descarci versiunea de 64 de biţi, dacă eşti nesigur pe performanţele calculatorului cel mai bine e să alegi 32 de biţi. Important e să îţi aminteşti ce ai instalat pentru când vei căuta programe care să ruleze pe sistemul tău.
După descărcare copiază kitul de instalare pe un DVD.

Cum să îl instalezi

Instalarea curge practic de la sine. Introdu DVD în calculator (dacă foloseşti laptop asigură-te că e încărcat sau conectat la alimentare), conectat la internet (dacă se poate) şi restartează calculatorul. Dacă calculatorul e setat să citească prima dată dvd-ul o să pornească automat. Dacă nu e necesar să alegi acest proces din bios. Aici aici detaliile.

Acum poţi începe procesul de instalare. Întrebarea cheie la care trebuie să răspunzi e dacă vrei să păstrezi vechiul sistem şi să-l instalezi pe cel nou în paralel (poţi să accesezi oricare dintre ele când porneşti calculatorul) sau să îl ştergi pe cel vechi pentru a face loc pentru linux mint. Dacă vrei să ai acces şi la windows, poţi să alegi instalarea în paralel. Dacă însă vrei spaţiu pentru noul tău sistem şi ai făcut backup la tot ce avea pe cel vechi şterge windows-ul.

Alege limba, ora şi reţeaua de internet pentru a face update-urile necesare. Atenţie la alegerea userului şi parolei. O să ai nevoie de parolă pentru fiecare instalare şi dezinstalare de program.

Ce faci după instalare

În mod normal Linux Mint are cam tot ceea ce îşi poate dori un utilizator mediu. Însă poţi instala şi alte programe şi alte programe din software manager. Poţi accesa software managerul din meniu (colţul stâng, jos, al monitorului) şi selectezi icon-ul maron (antepenultimul de sus, stânga) aşa cum se vede în imaginea de mai jos. Nu toate programele se găsesc aici. Unele trebuie pur şi simplu să le descarci de pe pagina lor, aşa cum e cazul Google Chrome.

După instalarea programelor poţi să le cauţi din meniu, dă click dreapta pe ele şi alege dacă să le ai în bară şi/sau pe desktop.

Software manager

Poţi să-ţi personalizezi desktop-ul, cu imaginea favorită şi să-ţi alegi tastatura (în special dacă foloseşti mai multe limbi). Pentru instalarea tastaturilor în alte limbi trebuie să intri din meniu în Preference (Preferinţe), Keyboard (Tastatură) şi să alegi Keyboard Layout (al treia selecţie). Acum apasă pe plus pentru a adăuga o tastatură. După instalarea tastaturilor poţi alege din Options (Opţiuni) din colţul dreapta jos, combinaţia de taste cu care să schimbi limba automat atunci când vrei să scrii în altă limbă (vezi foto jos).

Alegere taste pentru schimbare limbă

Ajutor şi răspunsuri la întrebări

Dacă ai întrebări şi neclarităţi în privinţa Linux Mint îţi reocmand forumul de la linuxmint.ro, în special secţiunea de tutoriale (unde poţi vedea cum se instalează diverse aplicaţii).

Video tutorial

Pentru a simplifica puţin lucrurile, poţi să urmăreşti pas cu pas cum se instalează linux mint (e la fel pentru oricare dintre versiunile lui) în tutorialul făcut de băieţii de la Time for Linux.

Aţi auzit cu siguranţă de acupunctură şi beneficiile ei. Ajută la refacerea fluxului energetic şi ca tratament pentru anumite boli. Dar dacă nu ai unde să mergi la acupunctură, iată un truc rapid şi ieftin care te ajută să te simţi mai bine în doar 20 de minute.

Ai nevoie doar de un cub de gheaţă şi de o eşarfă sau prosop.

Ce trebuie să faci: 

Trebuie să localizezi punctul Feng Fu 風府 (se traduce prin “Casa Vântului”) care se alfă chiar la baza scalpului, acolo unde capul se uneşte cu gâtul (vezi foto).  Apoi trebuie să aplici cubul de gheaţă exact în acest punct cu ajutorul unei eşarfe şi să te întinzi pe burtă. Pune un prosop sub tine ca să absoarbă apa care va curge din cubul de gheaţă.

Acum tot ce trebuie să faci este să aştepţi 20 de minute, timp în care punctul Feng Fu se activează şi corpul îşi recapată vitalitatea.  După prima jumătate de minut zona se va încălzi iar corpul va elibera endorfine în sânge.  Poţi repeta acest proces periodic, cu pauză de 2-3 zile, de preferinţă seara înainte de culcare.

În medicina tradiţională chineză, se consideră că această operaţiune simplă ajută corpul să lupte cu bolile respiratorii, cardiovasculare, neurologice, cu infecţiile gastro-intestinale sau bolile glandei tiroide.

De asemenea, activarea punctului Feng Fu îmbunătăţeşte calitatea somnului, starea de spirit şi redă vitalitatea, previne răcelile, ameliorează durerile de cap, durerile menstruale, de dinţi sau pe cele de articulaţii.

Detergentul de vase (pentru spălare manuală) este una dintre cele mai prost utilizate materiale dintr-o gospodărie. Nu o spun eu, ci statisticile. Pentru că folosim mult mai mult detergent de cât avem nevoie şi asta nu pentru că spălăm în exces ci pentru că îl utilizăm greşit, astfel încât mai mult de jumătate ajunge nefolosit în canalizare şi se transformă într-o sursă de poluare. Azi o să te învăţ cum să reduci la jumătate consumul de detergent de vase şi să faci economii în acest fel.

Cu ce spălăm

În primul rând folosim exagerat de mult detergent de vase. Probabil ai citit pe eticheta  detergentului tău că e “ultra”. Asta înseamă că e concentrat, adică are o capacitate de spălare mai mare, deci poţi să foloseşti mai puţin. Dar cum?! Cel  mai simplu este să diluezi detergentul înainte de utilizare. Probabil ai şi încercat folosind detergent diluat într-o farfurie cu apă. Doar că şi buretele absoarbe prea mult din detergentul diluat. Şi atunci care ar fi soluţia?

Soluţia pentru obţine şi folosi doar atât detergent cât avem nevoie este să îl diluăm în flaconul din care îl folosim, fie că e vorba de ambalajul original sau de unul mai vechi.  Secretul, pentru ca rezultatul obţinut să nu fie prea apos şi să curgă excesiv, este să îl îngroşăm (să îi redăm vâscozitatea). Iată cum :

1. Umple un flacon pe jumătate cu detergent de vase.
2. Adaugă 3 linguriţe de sare.
3. Agită bine până când granulele de sare s-au dizolvat.
4. Adaugă 4 linguri de oţet alb (o să la prevenirea formării calcarului şi dizolvă grăsimea).
5. Completează cu apă rece, turnată în fir subţire pentru a nu face spuma.
6. Gata!

Rezultatul trebuie să fie un detergent de vase relativ vâscos şi cu un miros proaspăt.

Cum spălăm

A doua greşeală pe care mulţi dintre noi o facem este că turnăm detergentul pe vase sau în apă. Corect este să folosim 1-2 picături din detergent turnate direct pe buretele de vase. Pentru că dacă cu cele câteva picături de detergent turnate pe farfurie spălăm o singură farfurie, cu detergentul de pe burete o să spălăm 3-4 farfurii.